Ieri, 8 mai 2012, putem spune că a fost ziua contestațiilor operatorilor formulate către ANCOM, referitor la cel mai sensibil subiect al anului în curs: licitația pentru spectru în comunicații mobile. Ca din senin, tonul contestatar a fost dat în urma unei scurte întrevederi între decidenții Orange la București și câțiva dintre jurnaliștii specializați în telecom. La foarte scurtă vreme după această întrevedere au început să apară și punctele de vedere ale Vodafone și Cosmote. Nu înțelegem însă de ce aceste „sensibilități” nu sunt comunicate printr-un organism asociativ al operatorilor, despre care știm că există în piață, sau tot oficial prin conferințe profesionale, multe dintre ele organizate chiar de către noi. Nu credem că aceste tensiuni au emanat în urma dezbaterilor despre lansarea MVNO-urilor în România, cum pretind anumiți comentatori din piață, de aceea vă prezentăm în continuare, pe larg subiectul. Încercăm doar să deslușim, cât mai clar, semnalele pe care operatorii mobili le transmit reglementatorului, într-un moment deosebit de sensibil, de cotitură, din punct de vedere politic, economic și social.
Cum stăm cu spectrul în comunicațiile mobile românești?
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a anunțat, în prima parte a lunii martie, că prețul de pornire al celor 56 de licențe pentru comunicații mobile însumează 726,8 milioane de euro și variază între 800.000 și 40 milioane de euro, în funcție de perioada de valabilitate, de 15 luni sau 15 ani. Potrivit instituției, la licitație vor fi scoase un număr de 42 de licențe de frecvențe, dintre care 6 sunt în banda de 800 MHz, 7 în banda de 900 MHz, 15 în banda de 1.800 MHz și 14 în banda de 2.600 MHz, precum și 3 licențe în banda de 2.600 MHz. Toate cele 45 de licențe vor fi valabile 15 ani. Cei trei operatori de telefonie mobilă prezenți acum pe piață - Orange, Vodafone și Cosmote - utilizează în prezent aceste frecvențe, mai puțin cea din banda 2.600 MHz, care permite introducerea de servicii telecom din generația a patra (4G). De asemenea, vor mai fi scoase la licitație, pe o perioadă de 15 luni, 11 licențe de frecvențe de 900 și 1.800 MHz, utilizate în prezent de Vodafone România și Orange România. Prețurile de pornire au fost propuse de ANCOM, dar vor fi stabilite de Executiv și aprobate printr-o hotărâre de Guvern.
Dorin Odiațiu, Public Affairs, Partnerships And Wholesale Director, Orange Romania
„Nu cunoaștem un caz similar, în care să se liciteze un spectru deja folosit pentru o perioadă de numai 15 luni. Licitațiile de spectru trebuie să asigure predictabilitate și condiții egale pentru concurenți. În acest sens, soluția propusă ANCOM de către Orange este o singură licitație organizată anul acesta, pentru o perioadă de 15 ani. Conform propunerii noastre, în cazul în care un operator ar pierde spectrul deținut astăzi în urma licitației, ar avea o perioadă de reconfigurare a rețelei până în aprilie 2014. Considerăm că soluția propusă oferă beneficii pentru toate părțile implicate - statul român, noii intrați pe piață, operatorii actuali și, în primul rând, clienții tuturor operatorilor – care vor avea garanția unor servicii de calitate ridicată, furnizate în condiții de stabilitate și continuitate a operării rețelelor”.
Florina Tănase, Senior Director, Regulatory, Legal si Corporate Affairs, Vodafone Romania
„În urma procesului transparent de consultare publică desfășurat de autoritățile de reglementare, avem încredere că design-ul licitației va fi reconsiderat, pe baza punctelor de vedere pe care le-am exprimat. Este vorba, în primul rând, despre formatul licitației pentru licențele temporare, și anume permiterea existenței blocurilor de 2,5 MHz, ceea ce ar asigura, teoretic, posibilitatea evitării oricui impact negativ asupra consumatorilor din România. O altă opțiune viabilă este prelungirea licențelor actuale până în aprilie 2014, astfel încât toți operatorii să beneficieze de condiții egale în competitia pentru spectru. Printre alte elemente discutate cu ANCOM, se număra reglementarea MVNO-urilor și a roaming-ului național prin documentația licitației de spectru. În opinia noastră, impunerea unor asemenea obligații privind MVNO-urile și roamingul național trebuie să țină cont de reglementările existente în UE, inclusiv în Romania, care presupun parcurgerea unui proces diferit, separat de licitația de spectru. Credem că, printr-o astfel de abordare, autoritățile ar continua să încurajeze investițiile eficiente în infrastructură ale operatorilor”.
Stefanos Theocharopoulos, CEO, Cosmote România
Venitul mediu pe utilizator și Produsul Intern Brut (PIB) al României nu justifică prețurile de pornire ale licitației privind licențele de telefonie mobilă, care sunt „destul de ridicate” în comparație cu cele solicitate recent în celelalte țări europene, susține șeful Cosmote România, citat de Mediafax. „Continuăm să ne desfășurăm activitatea într-un mediu dificil, sunt necesare investiții consistente, iar România este țara din Uniunea Europeană cu cele mai mici tarife și, deopotrivă, cu cele mai mici margini de profit. Considerăm că fiecare cent pe care operatorii trebuie să îl plătească pentru a achiziționa spectrul licitat trebuie să fie scăzut din valoarea investiției necesare în dezvoltarea de noi tehnologii și servicii”, pretinde Stefanos Theocharopoulos. Acesta crede că noile tehnologii mobile vor avea ca efect dezvoltarea economică a României. „Acest lucru înseamnă o creștere semnificativă a veniturilor de pe urma taxelor, acesta fiind de fapt adevăratul beneficiu pe care România îl va avea din vânzarea licențelor mobile și nu impunerea unor prețuri de pornire ridicate pentru spectrul licitat”, prevede Theocharopoulos. Mai mult, pe lângă prețurile de pornire, condițiile de plată și de garantare pentru licitația de spectru sunt „mai aspre” chiar decât cele din sectorul imobiliar în anii de creștere puternică, adaugă CEO-ul Cosmote România. „E ca și cum ai avea de plătit o chirie pentru un apartament cu mai mult de un an în avans, înainte de a te muta în el. Nu am mai identificat condiții asemănătoare în nici una dintre țările europene unde au avut loc licitații similare”, a afirmat Theocharopoulos. Acesta crede că, luând în considerare contextul actual, starea pieței telecom, cerințele și formatul licitației, s-ar putea să fie prea devreme pentru ca în România să se deruleze o licitație mixtă, așa cum se prevede în proiectul documentației de licitație. „Pentru a realiza acest lucru cu succes, multe premise și parametri trebuie setați și îndepliniți atât la nivel macroeconomic, cât și la nivel tehnic al pieței”, precizează oficialul Cosmote. În plus, în afară de aspectele financiare, acesta apreciază că timpul alocat pentru procesul consultativ a fost extrem de scurt, consultarea documentației ANCOM având loc în perioda 14 martie - 20 aprilie. „Când spunem acest lucru, facem o comparație cu celelalte intervale de timp pentru consultare alocate altor procese. Un interval de timp mai extins ar fi fost util și ar fi permis tuturor părților implicate o analiză mai în profunzime a tuturor scenariilor posibile și a implicațiilor tehnice. Cosmote a fost într-un fel „forțată” să participe în acest proces de către ceilalți jucători, ale căror licențe expiră; licența noastră expiră abia în 2014”, specifică reprezentantul operatorului.
Cosmote: ANCOM ar trebui să asigure continuitatea operatorilor principali
În opinia lui Theocharopoulos, sectorul telecom este unul dintre principalii vectori ai economiei naționale, numărându-se printre ariile cu cea mai mare vizibilitate peste granițe. „Având în vedere importanța acestuia pentru dezvoltarea economiei, operatorii de telefonie mobilă au subliniat în ultima perioadă, de câte ori au avut prilejul, faptul că licitația curentă pentru spectru ar trebui să asigure predictibilitatea necesară în cazul oricărei investiții de proporții, investițiile venind în beneficiul a milioane de români”, pretinde șeful Cosmote România. Pe lângă predictabilitate, licitația pentru spectru ar trebui să creeze un cadru sustenabil și condiții rezonabile pentru toți jucătorii. Astfel, potrivit lui Theocharopoulos, ANCOM ar trebui să furnizeze măsuri de securizare a investițiilor realizate până în prezent și continuitatea afacerilor tuturor operatorilor principali. „A securiza continuitatea afacerilor marilor investitori presupune a securiza venituri la bugetul de stat și zeci de mii de locuri de muncă pentru români”, conform liderului companiei. Acesta a adăugat că la această licitație pot participa atât jucători existenți, cât și nou-veniți, iar condițiile ar trebui să pornească de la aceleași premise pentru toți operatorii, mai ales pentru cei existenți, care au investit miliarde de euro pe piața locală. „Grupul OTE a investit aproximativ trei miliarde de euro în subsidiarele din România. Totodată, cerințele pentru participanții la licitație sunt foarte ridicate și ar trebui, înainte de toate, să fie create condițiile pentru a putea solicita astfel de obligații. Toate cerințele au impact direct și definitiv asupra evoluției afacerilor operatorilor; cu toții ar trebui să analizăm cu atenție toate aceste aspecte”, conchide Theocharopoulos.
Metodologia și scurt istoric al licitației organizate de ANCOM
Potrivit ANCOM, alocarea spectrului de frecvențe pentru telefonie mobilă se va realiza printr-o procedură de selecție competitivă, care presupune ca fiecare operator interesat să depună o ofertă inițială prin care va indica numărul de blocuri pe care dorește să le achiziționeze în fiecare dintre benzile disponibile. În prezent, benzile de frecvențe cuprinse între 880 și 960 MHz sunt utilizate de Cosmote România, Orange România și Vodafone Românie pentru furnizarea de servicii de telecomunicații de generația a doua (2G) prin tehnologia GSM. Primele două licențe 2G au fost câștigate la finele anului 1996 de companiile care funcționează în prezent sub denumirile Vodafone România (fost Mobifon) și Orange România (fost Mobil Rom) și au expirat la 31 decembrie 2011. Fiecare din cei doi operatori a achitat 75 milioane de dolari (în două tranșe) pentru utilizarea licenței în ultimii 15 ani. La finele anului trecut, Guvernul a decis să prelungească perioada de valabilitate a licențelor 2G cu un an, până la 31 decembrie 2012. Taxa de prelungire a licențelor a fost de 6,4 milioane de euro pentru fiecare operator. A treia licență 2G este operată de Cosmote România (fost Cosmorom) și expiră la 5 aprilie 2014. Operatorul a achitat 53 milioane de dolari (în două tranșe) pentru utilizarea licenței. Cei trei operatori furnizează servicii 2G și în benzile de frecvențe cuprinse între 1.710 și 1.840 MHz. Vodafone și Orange mai dețin drepturi de utilizare a frecvențelor și în banda de frecvențe de 2.100 MHz pentru furnizarea de servicii de comunicații mobile de generația a treia (3G) prin intermediul tehnologiei UMTS. Cele două licențe 3G au fost acordate în anul 2005, prin procedură de selecție comparativă, și au o valabilitate de 15 ani. Taxa de licență s-a ridicat la 35 milioane de dolari, pentru fiecare operator. Celelalte două licențe 3G în banda de frecvențe de 2.100 MHz au fost acordate la începutul anului 2007, tot în urma unei proceduri de selecție comparative, operatorilor RCS&RDS și Telemobil, ultimul fiind controlat de OTE.
