Guvernul României a aprobat pe 30 ianuarie 2003 textul acordului din 1 noiembrie 2002 referitor la continuarea privatizării RomTelecom. Chiar a doua zi, 31 ianuarie 2003, Radu Cernov, Secretar de Stat în MCTI, și George Skarpelis, vicepreședinte al OTE, au semnat, fără prea mult zgomot mediatic, contractul prin care OTE preia controlul definitiv asupra RomTelecom, cu 54% din acțiuni, de la 35% cât achiziționase în 1998 (pentru 675 mil. USD).
Noul contract prevede majorarea capitalului RomTelecom cu 242,62 mil. USD, din care 98 mil. USD reprezintă conversia în acțiuni a unor datorii, iar 145 mil. USD reprezintă aport în numerar. În urma procesului de majorare, OTE deține 51% din capitalul RomTelecom. La acestea se adaugă 3 procente rezultate din diferența ce revine MCTI, pentru care grupul elen va plăti 30,99 mil. USD (31,17 USD pe acțiune), ceea ce ridică valoarea tranzacției la aproximativ 273 mil. USD. Acțiunile RomTelecom au fost evaluate la 750 mil. USD, suma calculată înainte de majorarea de capital. Transferul de acțiuni și efectuarea plăților se vor realiza până la sfârșitul lunii februarie.
OTE Telecom este deținută de statul grec în proporție de 33,7%, iar RomTelecom este singura sa investiție externă majoră. Ambițiile regionale ale OTE vizează o piață de 60 milioane de persoane, din care o treime se află în România. Cu o rată de penetrare a liniilor de telefonie fixă de numai 18%, față de 30% în statele vecine, România este țara în care OTE a investit cel mai mult și care are cele mai promițătoare perspective. OTE și-a mai semnalat interesul față de consolidarea controlului asupra Telecom Srbija din Serbia, din capitalul căreia deține 20%. Firmele grecești domină restructurarea serviciilor telecom din Balcani, ele cheltuind în jur de 1,4 miliarde USD în achiziții în ultimii 10 ani, conform analiștilor de la Alpha Bank. Prețul acțiunilor OTE a crescut ca urmare a veștilor despre planurile de restructurare a RomTelecom. În ultimele 6 luni, investitorii au fost nemulțumiți de expansiunea OTE și au șters cca. 1,5 miliarde euro din valoarea de piață a companiei.
Tranziție extrem de dureroasă la RomTelecom
Planurile OTE de restructurare a RomTelecom, anunțate pe 3 februarie 2003, au în vedere limitarea costurilor operaționale și aducerea forței de muncă la nivelurile medii din Europa. Mai exact, ele includ concedierea în următorii 2 ani a unei treimi - cca. 4.000 de persoane în 2003 și 5.000 în 2004 - din personalul actual de 30.000 de angajați. În 2002, RomTelecom a concediat circa 8.500 de angajați.
În plus, OTE a declarat explicit că ia în calcul vânzarea diviziei de telefonie mobilă. 'În privința Cosmorom-ului, OTE nu va susține financiar o dezvoltare organică a companiei și, împreună cu RomTelecom, trecem în revistă alternativele, inclusiv dispensarea de companie și de toate activele ei', a declarat Iordanis Aivazis, vicepreședinte la OTE International.
OTE estimează că veniturile operatorului român vor stagna în următorii 2 ani din cauza declinului cotei sale de piață după pierderea monopolului asupra telefoniei fixe și din cauza ajustării tarifelor de interconectare la presiunea ANRC.
Acțiunea de aur valabilă indirect până la listarea la bursă
Deși în negocierile cu UE pentru capitolul 19, privitor la armonizarea legislației telecom, nu s-a discutat despre privatizarea RomTelecom, reglementări paralele ale UE privind limitarea intervenției statului în economie impun transformarea acțiunii nominative de control, deținută de MCTI, în acțiune normală la RomTelecom. O decizie a Curții Europene de Justiție, emisă pe 4 iunie 2002, prevede că mecanismul 'acțiunii de aur' încalcă o dispoziție din Tratatul Uniunii Europene cu privire la libera circulație a capitalurilor. România s-a angajat să analizeze până la sfârșitul lui 2002 toate societățile la care statul deține acțiuni de control și, conform prevederilor acquis-ului comunitar și a deciziei Curții Europene de Justiție, să le transforme în acțiuni comune până la încheierea semestrului I din 2003.
Acțiunea nominativă de control deținută la RomTelecom a fost înlocuită printr-un capitol dedicat protecției acționarilor minoritari din Acordul acționarilor din noiembrie, premergător semnării contractului MCTI-OTE din 31 ianuarie.
Acesta prevede că statul va păstra la RomTelecom o serie de drepturi speciale, atât timp cât compania nu este listată la bursă.
Până la listarea la bursă a RomTelecom, OTE va avea obligația de a cere acordul statului înainte de a face lichidarea voluntară sau reorganizarea RomTelecom, modificarea majoră a obiectului de activitate, înainte de a angaja credite mai mari de 50 milioane USD pentru care se constituie garanții mobiliare sau imobiliare și care nu sunt prevăzute în planul de afaceri la momentul respectiv, precum și înainte de a decide vânzarea unui activ cu valoare mai mare de 20 de milioane USD. De asemenea, se menține dreptul statului de a numi 2 reprezentanți în consiliul de administrație al RomTelecom.
Pentru comparație, acțiunea de aur (art. 34 din Ordonanța Guvernului 88/1997) permitea statului să intervină și să opună un drept de veto luării anumitor decizii: gajarea sau ipotecarea activelor, dizolvarea sau lichidarea companiei, schimbarea obiectului de activitate, fuziunea prin absorbție, numirea în consiliul de administrație a 1-2 reprezentanți, dacă aceste decizii ar afecta protecția consumatorilor, activitatea societății comerciale prin favorizarea unui terț, protecția concurenței sau măsuri care ar aduce atingere intereselor naționale.
Președintele OTE International, George Skarpelis, a declarat că listarea unui pachet de acțiuni RomTelecom va avea loc, cel mai devreme, la mijlocul anului 2004, la Bursa de Valori București, fără a preciza numărul acțiunilor care ar putea fi tranzacționate pe piața de capital din România.
