.

Rudolf KORTVELYESSY '“ Area Sales Manager Romkatel Kathrein
Nu există o problemă de natură tehnică și nici legislativă. Este mai mult vorba de o problemă de natură psihologică, care este dependentă foarte multe de campaniile mediatice. Legislația este foarte bine pusă la punct, și urmăm normele europene. Se poate ridica, evident, întrebarea '“ ce se întâmplă dacă se multiplică stațiile de bază? Răspunsul e foarte simplu - scade radiația. Numărul stațiilor de bază e dependent de numărul de oameni la care se dorește să se ajungă. O celulă poate suporta 24 de clienți, iar celula se micșorează în momentul în care e nevoie de mai mulți clienți.
Oricum, în România sunt mai puține probleme în zona aceasta decât în alte țări. Sunt țări care montează antene numai pe perioada nopții, în altele se folosesc antene camuflate, se construiesc diverse forme de antene care să le inducă cetățenilor senzația de protecție (antene ce au forma unui tub, chiar și forma unui palmier) '“ dar toate aceste măsuri nu operează decât cu efectul psihologic; nu este vorba, câtuși de puțin, de o siguranță mai mare a populației. În Grecia există chiar o zonă de care cetățenii sunt foarte mândri pentru că nu au stații de bază, dar totuși e nevoie de acoperire în acea zonă pentru că oamenii vor să vorbească la telefonul mobil și în acea zonă. Și cum se poate face acest lucru? '“ prin acoperirea asigurată de stațiile de bază din jur. Iar acest lucru nu este posibil decât prin mărirea nivelului, iar telefoanele mobile fiind la distanță mare față de stație emit la maxim.
Așadar, obțin efectul invers, dar paradoxal, oamenii par mai liniștiți pentru că nu văd acele antene pe acoperișuri.

Ce este o antenă?
Inventatorul direcționalității a fost Thomas Edison, în momentul în care a trebuit să multiplice lumina unei lumânări. Antena reprezintă exact același lucru. Antena nu este altceva decât un element care focalizează. Închipuiți-vă că aveți o lumânare pe masă care face lumină în jur. În momentul în care puneți o oglindă în spatele acestei lumânări, jumătate din lumină se duce în față. Adăugând oglinzi pe verticală se poate comprima și se poate focaliza pe verticală, iar punând oglinzi pe orizontală se poate focaliza pe orizontală. În final, vom avea o lanternă ce luminează un spot, pe pământ. Antena nu emite oriunde. Antena emite un spot, realizând pe pământ o pată de lumină, de radiații. Acesta este rolul ei. Antena nu este un element activ, ci unul pasiv, nu creează radiații, ci doar direcționează. În privința antenelor de satelit, acestea nu radiază, ci doar recepționează.
Normele pot diferi de la o țară la alta de la 0,1 în Rusia la 1,5 în Olanda, de exemplu, fiecare luându-și precauții așa cum consideră necesar. Una din cele mai stricte norme de radiație ale antenelor este în Germania, unde distanța la care atingem nivelul normal de câmp electric în fața antenei este de 1 m. În Italia, de exemplu, distanța permisă este de 5 m, iar în Elveția este de 19 m. Acestea sunt valorile la care se atinge câmpul la care se spune că este accesibil pentru țara respectivă. Se reduce acel grad la a 50-a parte și atunci antena respectivă sau emițătorul din stația de bază (900, 1800 MHz sau 2,1Ghz în UMTS) atinge aceste distanțe. Tot ceea ce este peste aceste distanțe cade în pătratul distanței. Deci numai dacă cineva se află la 1 m în fața antenei atinge un câmp care generează o încălzire a corpului cu a 50-a parte dintr-un grad. Și cine oare ajunge să stea la 1 m în fața unui stâlp de 40 m?

Teama de antene provine din faptul că ele emit continuu
O antenă care se află undeva sus pe un bloc, de exemplu, radiază ca o lentilă, ce focalizează undeva în teren. După o distanță de 5 m, 9 m sau maxim 19 m, atinge cea de-a 50-a parte din efectul pe care îl produce unda electromagnetică. În momentul în care se recepționează semnalul de la antena respectivă este ca și cum am avea în mână un aparat radio portabil și ascultăm un post de radio emis de la o distanță oarecare. Nivelul emisiei este absolut minim. Teoretic, nici nu ar trebui să luăm în calcul emisia antenelor de pe bloc. Cele care creează energie mai mare sunt telefoanele mobile, dar există un timp limitat de folosire și în cazul acestora. Teama de antene provine din faptul că ele emit continuu. În cazul telefoanelor mobile, utilizatorii au control direct, în sensul în care îl pot închide ori de câte ori simt nevoia.

Există un efect diferit al undelor într-un spațiu închis față de un spațiu deschis?
Exită posibilitatea ca acest câmp electromagnetic fie să se întărească, fie să slăbească din cauza reflecțiilor. Valoarea variază între 0 și de 2 ori valoarea maximă. Dacă în interiorul unui autoturism, de exemplu, telefonul mobil indică mai puține liniuțe de acoperire a rețelei, înseamnă că în autoturism radiația intră și iese mai greu, prin urmare telefonul va trebui să crească puterea pentru a prinde stația. Așadar, vor fi mai multe radiații emise de telefon. Dacă un telefon mobil este departe de stația de bază, atunci emite la limita superioară a puterii. Există o soluție pentru această situație, și anume antenele de mașină. Orice telefon mobil se poate cupla la o antenă de mașină, astfel încât nu vor fi deloc radiații în mașină.

Costel IORDACHE '“ Director Comercial Romkatel Kathrein
Cum funcționează o antenă?
Pentru exemplificare am ales o antenă direcțională standard folosită în comunicațiile mobile. Rolul antenei în lanțul comunicațiilor este cel al elementului care pe ultima sută de metri realizează transformarea energiei electrice cu care este alimentată în unde electromagnetice. Acest lucru se realizează prin intermediul bipolilor '“ elementul de bandă în această transformare. Undele elctromagnetice emise de către bipoli țin cont de caracteristicile antenei respective și formează în exteriorul antenei, în eter, ceea ce este denumit 'lobul antenei'. Acest lob are forma unei picături pe orizontală. Este interesant de reținut faptul că dacă diagrama de radiații a antenei pe direcția orizontală poate avea diverse unghiuri de deschidere (65-90-120 grade), diagrama de radiații pe direcție verticală are o formă lenticulară (7-10 grade). E bine știut faptul că antenele sunt montate la o înălțime considerabilă, pe piloni, silozuri, coșuri de fum sau pe blocuri. Pentru ca utilizatorii de telefoane mobile să poată intra în legătură cu stația de bază, acel lob trebuie să ajungă să interacționeze cu telefonul mobil. Forma lenticulară a diagramei pe direcție verticală ajută la acest lucru, ajungând, în funcție de cum e proiectată celula respectivă, la o distanță cât mai mare.
E interesant de menționat faptul că legat de aceste temeri ale populației în privința undelor electromagnetice, în spatele antenei nu există nici un fel de câmp electromagnetic, așa cum nu există nici în partea interioară a antenei, ceea ce ar trebui să alunge temerile celor care locuiesc în vecinătatea unui astfel de sistem radiant, la etajele superioare ale unui bloc pentru că toată energia disipată din antenă se îndreaptă pe o direcție aproape paralelă cu solul. Intensitatea acestui câmp electromagnetic scade cu pătratul distanței.  
Se vehiculează ideea că sub lampă este cel mai mare curent, idee moștenită din timpurile trecute, unde în mediul rural lampa se punea în tavan. În acest caz, datorită faptului că lampa avea dedesubt rezervorul pentru gaz, jos sub lampă era întuneric. Lucrurile stau la fel și în cazul antenelor. Așadar, sub antenă nivelul radiației este cel mai scăzut, iar radiația este direcționată într-o anumită direcție unde se dorește să existe recepția semnalului respectiv.

E recomandată purtarea telefonului cât mai departe de organele vitale ale corpului (inimă, cap)?
Prof. Ignea
: Studiile nu confirmă în momentul de față că telefonul celular trebuie ținut într-o anumită parte a corpului. Există, totuși, câteva probleme care prezintă foarte mare importanță. Unii oameni au implanturi cu dispozitive electronice, cum ar fi pacemaker-ul sau defibrilatoarele. În cazul acestora pot interveni anumite probleme, dar strict de natură tehnică. Se pot produce niște fenomene de demobilare pe etajele de intrare, dar aceasta este o altă problemă, legată de interacțiunea dintre corpul omenesc și câmpul electromagnetic.