Cu excepția adolescenților și a împătimiților de tehnologie, masele pur și simplu nu cumpără telefoane cu acces la Internet.
Prima încercare de a condensa paginile Web pe telefoanele mobile - o tehnologie numită Wireless Application Protocol sau WAP - a fost întâmpinată cu o ridicare din umeri. Nici măcar 1 din 12 utilizatori mobili cu telefoane compatibile WAP nu se complică să navigheze vreodată cu ajutorul meniului WAP. Combinația nefericită dintre tehnologii proprietare, telefoane lente, rețele neadecvate datelor web și sărăcia aplicațiilor a contribuit decisiv la trecerea în irelevanță a WAP. Eșecul era dinainte preconizat de analiștii telecom vizionari, revista noastră punctând aceasta tendință încă de la apariția primului serviciu similar și în România.
La nivel global, operatorii obțin în medie 10% din venituri din date. În SUA, ponderea lor tinde spre 4%. În România - spre 5%. Miliardele cheltuite pe spectrul radio necesar datelor pot fi, însă, recuperate numai dacă aceste procente fac un salt: operatorii trebuie să vândă servicii lucrative ca localizarea pe hartă, directoare telefonice, știrile momentului etc., iar pentru aceasta, navigarea trebuie să devină mai puțin un calvar. În esență, este vorba despre vânzarea unui Conținut cu adevărat valoros, despre informații sigure, reale, verificate, analizate, clasate și indexate.
Dispozitivele de tip Palm ce combină computerul cu telefonul, cu ar fi Handspring Treo și Pocket PC-urile disponibile și pe piața românească, sunt mai adecvate Internetului, dar piața lor este mult prea mică pentru a-i face pe operatori să prospere. La nivel global, numai 3 milioane de oameni folosesc dispozitive mobile de tip Palm; 165 de milioane folosesc telefoane mobile.
Compania Orange a dat o rază de speranță cu terminalul SPV (Sound, Pictures Video). Numai în Marea Britanie, Orange a reușit să vândă 50.000 de astfel de telefoane inteligente, din toamnă încoace, și aspiră să vândă circa 1 milion, până la sfârșitul acestui an. Succesul acestui echipament - vândut la un preț de 160 USD, construit de HTC și rulând Smartphone 2002 de la Microsoft - este atribuit ușurinței în utilizare.
SPV îmbină elegant funcțiile de telefonie și de date pe același ecran, care funcționează pe post de portal. Orange susține că 75% dintre clienții SPV folosesc portalul și că 3 din 4 se declară mulțumiți. În loc să stai online pentru datele proprii și să te rogi să nu îți pice conexiunea, telefonul folosește un program de la o firmă din Washington, numită Action Engine, care descarcă datele de care ai nevoie în etape, permițând economii la taxa pe date și lăsându-ți la îndemână informațiile recent utilizate. De exemplu, dacă introduci numele barului pe care îl cauți, telefonul îți aduce de pe Internet informațiile legate de această locație, numărul de telefon și o hartă utilă. Odată offline, adresa e stocată în telefon, de unde o poți ușor distribui între calendar, liste de sarcini și email.
'Încercăm să facem cât mai transparent, din punctul de vedere al utilizatorului, că o operațiune se desfășoară online sau offline', explică Matthew Bacon, directorul de produs pe dispozitive inteligente de la Orange, citat de revista 'Forbes Global'.
Microsoft a dedicat 3 ani, a implicat 600 de programatori și 250 milioane USD pentru a dezvolta Smartphone 2002. Cu toate acestea, o funcție simplă ca trimiterea unei cărți de vizită între două telefoane încă necesită 6 tastări. Aceeași funcție are nevoie de 9 tastări dacă folosești Symbian, un sistem de operare adoptat de un consorțiu ce include Nokia, Motorola și Sony Ericsson.
'Este pentru prima oară în cariera mea când partea hardware o ia înaintea părții software', comentează William Miller, partener la OVP Venture Partners, unul din investitorii Action Engine.
Compania Orange, cel mai mare operator din Marea Britanie, obține 11% din veniturile sale din date, dar mizează pe dispozitive ca SPV să aducă acest procent la 25% până în 2005. Recent, Orange România a anunțat că veniturile sale din date funizează 5% din veniturile sale pe 2002 și că speră să le aducă la 15%, până în 2005. Terminalul SPV, deși anunțat încă din toamnă, nu a fost încă adus și în România.
