În ciuda tuturor demonstrațiilor de stradă și a opoziției fățișe a populației pentru măsurile sale impopulare, Președintele Băsescu și Guvernul Boc își mențin decizia de a limita deficitul bugetar prin reducerea cheltuielilor. Majorarea salariilor și a pensiilor din 2011 depinde doar de restructurarea sistemului public și de reluarea creșterii economice, următoarele șase luni fiind decisive în acest sens, susține premierul Emil Boc. „Considerăm că în perioade de criză nu trebuie majorate TVA și cota unică și optăm pentru reducerea cheltuielilor bugetare, pentru a ne încadra într-un deficit de 6,8%.", pretindea Boc, la finalul discuțiilor cu patronatele din 21 mai. Premierul Boc s-a întâlnit cu organizațiile patronale pentru discuții privind scrisoarea de intenție convenită cu FMI, înainte ca documentul să fie aprobat de Guvern, după ce cu o zi înainte acesta a discutat cu liderii sindicali.
Promisiuni care nu mai pot fi onorate nicicând
Boc continuă să asigure că nu vor fi afectate alocațiile pentru copii, persoane cu handicap, veterani de război și foști persecutați politic și că venitul minim garantat va fi păstrat. „Pentru mine ar fi foarte simplu să spun că nu ne vom atinge de salarii și pensii, probabil că în acel moment voi fi aplaudat în Piața Victoriei de către sindicaliști și ceilalți și nu voi mai fi hulit, dar ce se va întâmpla? Mai putem plăti câteva luni salariile și pensiile, ne mai putem împrumuta, dar până la un punct. Uitați-vă în spate, am avut o creștere economică bazată pe împrumut și consum, am trăit din împrumut și din consum cu credit pe buletin. Toată clasa politică și eu sunt parte a acestor lucruri care s-au întâmplat, dar poate că este cazul să oprim această evoluție negativă cu orice cost politic, personal sau de partid", admite șeful Guvernului. Boc reia de fiecare dată când are ocazia, fără nici o ezitare, acuzațiile la adresa fostului guvern liberal, afirmând că Tăriceanu, ca prim-ministru, și Vosganian, ca ministru al Finanțelor, au acordat „cadouri otrăvite" în materie de salarii și pensii, avizând majorări nesusținute economic.
Patronatele susțineau scrisoarea către FMI, iar premierul promitea menținerea facilităților în IT
Premierul Emil Boc a promis patronatelor că nu va elimina facilitățile fiscale pentru domeniul IT și nici nu va reduce contribuția la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II), organizațiile patronale urmând să susțină celelalte prevederi din scrisoarea de intenție către FMI. „Am hotărât să susținem scrisoarea de intenție către FMI, bazată pe cei doi poli principali, reducerea salariilor bugetarilor și a pensiilor", susținea pe 21 mai, după o întâlnire cu primul-ministrul, Dan Matei Agathon, purtătorul de cuvânt al Alianței Confederațiilor Patronale din România (ACPR). Acesta a declarat că guvernul a fost de acord cu o serie de măsuri propuse în zilele anterioare de patronate, dar a menționat că acestea au cerut executivului măsuri ferme pentru reducerea evaziunii fiscale. „Dacă se va aplica pachetul de măsuri anunțate de guvern pentru reducerea economiei subterane, vrem să vedem cum dispar imediat femeile care vând carnete cu facturi ștampilate în fața mall-urilor sau în Dragonul Roșu", a pretins Agathon. Acesta a mai arătat că, în urma discuțiilor cu premierul, s-a convenit menținerea facilităților fiscale pentru angajații din sectorul IT și neincluderea în scrisoarea de intenție a reducerii contribuției la Pilonul II, de la 2,5% la 0,5%.
FMI se delimitează de Guvern, sugerând un scenariu cu accent pe creșterea veniturilor
FMI a sugerat la București autorităților noastre o variantă cu accent pe creșterea veniturilor, prin majorarea TVA și a cotei unice, dar și trecerea la impozitarea progresivă, însă anumite reduceri dificile privind cheltuielile ar fi fost luate în calcul în orice scenariu, se arată într-un comunicat al instituției. „Am discutat diferite opțiuni referitoare la mixul adecvat de măsuri care ar fi necesar. FMI a sugerat o opțiune care ar fi pus accentul pe venituri. Între măsurile discutate s-au numărat majorarea TVA și a taxei unice, dar și o trecere la o impozitare progresivă", susține șeful misiunii de evaluare a acordului, Jeffrey Franks. Totuși, din cauza deficitului bugetar, măsuri de reducere a cheltuielilor ar fi fost necesare în orice scenariu. Autoritățile române și Fondul sunt în totalitate de acord în privința necesității unor măsuri de corecție pentru abordarea situației economice dificile ce afectează România, susține FMI într-un comunicat oficial. „Opțiunea guvernului român se concentrează mai ales pe renunțarea la ceea ce consideră a fi creșteri nesustenabile ale cheltuielilor din ultimii ani", mai adaugă oficialul FMI. Fondul menționează că decizia în privința măsurilor de urmat aparține Guvernului și este de acord că alegerea Executivului va asigura menținerea deficitului în limite adecvate în anul 2010. Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat la postul de televiziune France 2 că FMI a propus Guvernului majorarea impozitelor, în special pentru cei mai bogați, dar autoritățile din România au luat decizia tăierii salariilor funcționarilor.
FMI a atenționat Guvernul și Președintele să nu umble la pensii și salarii
„Guvernul român ne-a spus: Vom tăia 20 - 25% din salariile funcționarilor. Noi am spus nu, nu luați această măsură dacă vreți să faceți economii, măriți impozitele și mai ales impozitele pentru cei mai bogați. Guvernul a spus nu, noi suntem cei care decidem. Și acesta este adevărul: Guvernul decide întotdeauna, nu FMI. Noi spunem doar: asta e situația și care e drumul de urmat pentru a vă reveni. Guvernul propune măsurile, guvernul român le-a ales", conchide directorul FMI, potrivit postului de radio RFI, care citează France 2. Strauss-Kahn a lăsat astfel să se înțeleagă că oficialii FMI au propus Guvernului să renunțe la cota unică și să treacă la impozitare progresivă, cu taxe mai înalte pentru populația cu venituri mai mari. În replică, ministrul Finanțelor, Sebastian Vlădescu, neagă declarațiile FMI, afirmând că Fondul a propus în mod constant ajustarea cheltuielilor salariale cu minimum 20%, majorarea TVA la 24% și a cotei unice la 20%, măsuri care ar fi afectat întreaga populație, și că nu înțelege cum aceste impozite ar taxa mai mult doar persoanele bogate. Săptămâna trecută, șeful misiunii de evaluare Fondului în România, Jeffrey Franks, a declarat că FMI a propus mai multe măsuri de reducere a deficitului bugetar mai echilibrate între creșterea veniturilor și scăderea cheltuielilor, iar autoritățile române au optat pentru tăierea cheltuielilor. Un comunicat al FMI transmis la începutul lunii mai, sublinia că instituția nu a insistat pentru reducerea salariilor și a pensiilor din România, decizia aparținând părții române. Anterior apariției informațiilor privind măsurile de reducere drastică a cheltuielilor publice, anunțate inițial de președintele Traian Băsescu, în presă au fost vehiculate drept măsuri de scădere a deficitului majorarea semnificativă a impozitelor, respectiv creșterea TVA de la 19% la 24% și a cotei unice de la 16% la 20%.
Patronatele nu mai susțin memorandumul cu FMI și se vor abține în CES
Conducerea UGIR-1903 și CONPIROM au decis să nu mai susțină memorandumul cu FMI și să se abțină pe 25 mai de la vot în Consiliul Economic și Social (CES), considerând că nu este problema patronatelor să decidă reducerea salariilor din sectorul public și a pensiilor. Conducerea celor două structuri patronale au votat în unanimitate ca membrii lor în CES se vor abține de la aviz. „Nu susținem memorandumul în forma actuală. Pe de altă parte, nu cred că este treaba patronatelor să decidă asupra scăderii salariilor bugetare și a pensiilor", a suținut Ioan Cezar Corâci, președintele UGIR-1903. Corâci a mai arătat că a crezut că după întâlnirile de săptămâna trecută cu sindicatele și patronatele, Guvernul va continua negocierile cu partea sindicală până pe 25 mai când se va discuta memorandumul din nou în CES, explicând schimbarea poziției UGIR-1903 față de memorandum.
„Nu vom susține o formă a memorandumului care nu este negociată cu sindicatele, pentru că ne este frică de mișcările de stradă și de grevă care vor urma în urma măsurilor de austeritate", a adăugat Corâci. Acesta a menționat că la întâlnirea patronatelor cu premierul nu s-a discutat pe tema scrisorii suplimentare de intenție la acordul cu FMI, ci doar măsuri de relansare economică. Pe 21 mai, după întâlnirea cu premierul Boc, reprezentanții UGIR-1903, ai CONPIROM și ACPR au declarat că susțin memorandumul cu FMI, precizând de asemenea, că premierul este de acord unele propuneri, precum și menținerea facilităților în sectorul IT și a contribuției la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II). UGIR-1903 și CONPIROM au câte un membru în CES. Pe de altă parte, UGIR-1903 și CONPIROM susțin în continuarea acordului cu FMI și Comisia Europeană în sensul necesității reducerii deficitului bugetar, în special prin reducerea cheltuielilor cu achizițiile publice și creșterea încasărilor prin reducerea evaziunii fiscale.
Măsurile de propuse de patronate pentru planul anticriză
Cele două confederații au reiterat necesitatea ca, în afara măsurilor de reducere a cheltuielilor publice, Guvernul să elaboreze și să aplice un plan de măsuri anticriză, astfel încât reducerile de salarii și de pensii să nu fie inutile fără perspectiva relansării economice. UGIR-1903 și CONPIROM au reamintit setul de măsuri elaborate și făcute publice în urmă cu zece zile, printre care scutirea de taxe pe perioada crizei a investițiilor noi și a înființării de locuri de muncă, precum și accesarea unui împrumut extern care să fie gestionat în comun de patronate, sindicate și Guvern pentru susținerea investițiilor și creării de locuri de muncă. Pentru asigurarea necesarului de lichiditate în economie, UGIR-1903 solicită lichidarea creanțelor pe care statul le are către agenții economici, prin plăți directe sau prin compensare cu plăți viitoare și creșterea ponderii finanțării economiei reale de către CEC și Eximbank. În vederea stimulării investițiilor și înființării de locuri de muncă, reprezentanții patronatului propun adoptarea parteneriatului public privat, scutirea de taxe pe perioada crizei a investițiilor noi și a înființării locurilor de muncă, precum și generalizarea scutirii pe profitul reinvestit. Totodată, începerea imediată a unor lucrări publice de mare amploare, eficientizarea atragerii de fonduri europene, precum și reducerea evaziunii fiscale și a contrabandei sunt măsuri care în opinia UGIR-1903 ar duce la redresare economică.
În final, România pe locul 54, din 58 de state la competitivitate economică
România se menține și în 2010 pe locul 54 din 58 de state analizate într-un clasament al competitivității economice întocmit de Institutul pentru Managementul Dezvoltării (IMD) din Elveția. Economia României a fost evaluată cu 47,481 puncte pe o scară a competitivității de la 0 la 100 de puncte, în funcție de criteriile performanță economică, eficiență guvernamentală, eficiența mediului de afaceri și infrastructură. Pentru prima dată în ultimele decenii, atât Singapore (primul loc) cât și Hong Kong (2), au devansat Statele Unite (3) în studiul „Competitivitatea în Lume în 2010" realizat de IMD. În ediția din 2009, Statele Unite au ocupat prima poziție. Punctajele obținute de cele trei state 100 - Singapore, 99,357 - Hong Kong și 99,091 - SUA, sunt însă atât de apropiate încât acestea pot fi definite drept „trio-ul celor mai competitive economii din lume". Din Europa Centrală și de Est, cel mai bine se situează Cehia - locul 29 (la fel ca în 2009), urmată de Polonia - 32 (44 în 2009), Estonia - 34 (35), Ungaria - 42 (45), Lituania - 43 (31) și Grecia - 46 (52). Scăderi importante au înregistrat Slovenia 52, față de 32 în anul anterior, și Bulgaria 53, comparativ cu 38 în 2009. În regiune, doar Croația și Ucraina au economii mai puțin competitive decât România. Astfel, Croația a coborât pe locul 56 de pe 53, iar Ucraina a pierdut o poziție, ajungând în 2010 pe 57, de pe 56 în urmă cu un an. Ultimul loc al clasamentului este ocupat de Venezuela, în scădere cu un loc față de anul precedent.
