Dacă liderii operatorilor mobili s-au plâns postlicitație, la unison, că prețul pentru licențele ANCOM a fost imens, raportat la piață, replica președintelui ANCOM a fost pe măsură: în ciuda faptului că operatorii telecom se plâng că prețul a fost cumva prea ridicat, faptul că au ales să investească banii arată că piața românească are un potențial foarte ridicat, a punctat Cătălin Marinescu. Iar dacă Orange, Vodafone și Cosmote sunt sceptici în privința unui MVNO pe piața locală, în schimb UPC pretinde că tocmai ia în calcul posibilitatea intrării pe piața telefoniei mobile, prin intermediul unui operator MVNO. Acestea sunt doar două dintre schimburile de contre din prima zi a conferinței ZF Digital 12. Un montaj al celor mai importante idei dezbătute de principalii actori invitați vă așteaptă să descoperiți ce mai e nou într-o piață atât de competitivă în… ieftinătatea ei…
Operatorii telecom se plâng de prețurile mari ale licențelor
Prețul plătit de companiille de telecom la licitația organizată de ANCOM pentru licențele de spectru radio a fost „imens", pretind CEO celor mai mari operatori telecom din România, după ce imediat în urma licitației tustrei ai declarat că sunt mulțumiți de rezultatele obținute și de prețul obținut. „S-au plătit 700 de milioane de euro pentru o piață care produce un profit total de 200 de milioane de euro. Simpla achiziție a licențelor nu e suficientă, trebuie investiții de dezvoltare", susține Inaki Berroeta, CEO Vodafone Romania, conform Mediafax. Impresia acestuia este împărtășită și de Stefanos Theocharopoulos, CEO Cosmote & Romtelecom. „Despre proces, a fost foarte bine organizat. Legat de preț, pentru această piață a fost foarte mare. Așa cum a zis colegul meu, piața nu justifică prețul, la o comparație cu piețele din zonă. Dar ne-am angajat să rămânem aici…", completează Theocharopoulos. „Evident, avem resursele financiare pentru licențe. În spatele nostru e un grup mare, deci vom avea banii pentru licențe. În plus, am făcut deja planurile, avem investițiile, suntem pregătiți și așteptăm să intrăm în posesia licenței", adaugă și Jean-François Fallacher CEO, Orange Romania.
Statul român va încasa o sumă totală de 682,136 mil. de euro din cea mai mare licitație de spectru radio organizată până în prezent, conform lui Cătălin Marinescu, președintele Autorității de Reglementare în Comunicații (ANCOM), instituția ce a organizat întregul proces. Suma de încasat se situează sub plafonul minim, teoretic, estimat, de 726 mil. euro, care ar fi fost încasat dacă se vindeau toate blocurile de frecvență, ANCOM a închiriat însă doar 85% din spectrul disponibil, rămânând posibilitatea intrării pe piață a încă unui operator la nivel național. Astfel, în urma licitației cea mai mare sumă va fi plătită de către Vodafone România, 228.520.034 de euro, urmată de Orange România - 227.135.002 de euro, Cosmote România- 179.880.000 de euro, RCS&RDS - 40.000.000 de euro și 2K Telecom – numai 6.601.000 de euro.
Vodafone rămâne sceptic în privința lansării unui MVNO autohton
Lansarea unui operator de telecomunicații MVNO în România este un demers dificil, cu șanse reduse de reușită, întrucât prețurile practicate de celelalte companii prezente pe piață sunt „foarte jos", pretind liderii operatorilor din top 3. Reamintim că MVNO este un operator telecom ce furnizează servicii de voce și date mobile fără a-și construi propria rețea de antene și fibră optică, ci închiriind infrastructura de la operatori existenți. Revista noastră a organizat în această primăvară prima dezbatere publică pe tema MVNO, iar ANCOM a introdus în documentația licitației de spectru recomandarea ca operatorii să încurajeze apariția MVNO pe piața locală, în schimbul unor avantaje.
România este o piață extrem de competitivă, iar intrarea unui jucător străin este dificilă, crede CEO-ul Vodafone România, Inaki Berroeta, justificând absența unor nume importante din afara pieței românești la licitația ANCOM desfășurată recent. „Este foarte greu să intri pe o astfel de piață și să te dezvolți", subliniază Berroeta. „Noi vom opera aici pentru cel puțin următorii 15 de ani. Licențele cumpărate sunt pentru următorii 15 de ani", a mai asigurat asistența Berroeta. „Suntem în discuții cu o serie de parteneri ce urmăresc lansarea unui MVNO, dar România este o piață dificilă, dacă luăm în calcul prețurile practicate pe piața telecom. În alte țări, MVNO-urile au avut succes pentru că și prețurile sunt de 10 ori mai mari față de cele practicate în România", argumentează Berroeta. Referitor la noul val 4G, CEO-ul Vodafone este convins că „noile servicii vor aduce funcționalitate adițională sau entertainment, sunt ocazii uriașe pe 4G și nu cred că are legătură cu prețurile pe voce. Industria va avea o schimbare semnificativă în felul în care noi și clienții vedem produsele". „Cel mai semnificativ aspect al dezvoltării industriei nu e neapărat abilitatea de investiție în rețea, ci viteza cu care clienții pot accesa dispozitivele, nu viteza cu care ele sunt introduse. Acesta este factorul determinant în introducerea acestor noi tehnologii", este convins Berroeta, referindu-se la evoluția tehnologiei 4G, ce va fi implementată la Vodafone România începând cu 2013.
Cosmote, nemulțumit de tarifele mici pentru calitatea înaltă
CEO-ul Cosmote România și Romtelecom, pretinde că pe piața locală „calitatea serviciilor pe care le oferim și nivelul investițiilor pe care le facem în România sunt foarte ridicate dacă raportăm la tarifele pe care le percepem". Stefanos Theocharopoulos, amintește aici și de mediul economic dificil din Europa care influențează și piața locală. „Așa cum au zis colegii mei, sunt vremuri grele pentru toată lumea", recunoaște Theocharopoulos. „Proiecțiile de creștere a economiei locale sunt revizuite constant. Mediul economic nu e ajutat de situația din Europa. Noi operăm în cea mai competitivă piață din Europa și în cea mai ieftină piață. Calitatea produsului comparat cu investiția face piața să fie foarte dificilă", susține Theocharopoulos.
Orange nu crede că prețurile vor crește
Chestionați despre viitorul rețelelor telecom 2G în următorii 5 ani, oficialii celor trei operatori de comunicații mobile susțin că este prematur să avanseze un termen. „Este prea devreme să avansăm un astfel de termen. Noi ajutăm oamenii să comunice între ei și rețelele 2G asta fac și vor face și în viitor", a spus Fallacher. Tehnologia 2G va fi prezentă în România pentru mulți ani de acum înainte, susțin atât Inaki Berroeta, cât și Stefanos Theocharopoulos. Liderul Cosmote crede că rețelele 2G sunt similare serviciilor de acces la Internet. „Internetul va rămâne indiferent de evoluția lui, deci și 2G va rămâne", a pretins Theocharopoulos. În schimb, Berroeta anticipat că rețelele 2G vor fi utilizate și peste 5 ani, dar peste 15 ani acestea s-ar putea să dispară.
„Punctul critic din criza telecom a fost depășit, însă revenirea pieței nu este completă, în condițiile în care consumatorii nu cheltuie la fel ca înainte de recesiune", a revenit Jean-François Fallacher, CEO Orange Romania. „Oamenii sunt precauți. La Orange vedem că lucrurile se stabilizează. Anii mai grei 2009-2010 s-au terminat. Acum vedem consumatori care cheltuie. Dar nu am revenit încă. Sunt vremuri grele pentru toată lume", recunoaște Fallacher. „Nu credem că prețurile vor crește în această piață. E o piață foarte competitivă. Noi suntem foarte porniți pe păstrarea clienților, concurența la fel, deci nu cred că prețurile vor crește", anticipează CEO-ul Orange România. „Majoritatea clienților noștri folosesc rețelele 2G, iar Orange încă investește în această tehnologie, susține Fallacher. „Acum știm că de anul viitor vom avea tehnologie 4G, astfel că peste 5 ani vom avea viteze mai mari, însă problema care se pune este ritmul de penetrare a acestei tehnologii pe piața românească", pretinde CEO-ul, Orange România. „Traficul de voce este în creștere de la an la an și acest trend se va menține, iar tot mai multe dispozitive vor folosi tehnologia 4G", a conchis Fallacher.
Televiziunea – fata morgana pentru operatori
În privința serviciilor de televiziune, reprezentanții operatoriilor cred că licențele de spectru recent achiziționate vor permite să continue dezvoltarea acestui segment de piață. „Cred că serviciile de televiziune vor fi din ce în ce mai importante pentru operatorii telecom, pentru că clienții vor să vizualizeze conținut pe terminalele lor, din ce în ce mai inteligente și mai performante", susține Fallacher. La rândul său, șeful Vodafone România adaugă că „vor avea loc schimbări în privința consumului de servicii TV, a conținutului furnizat și vizualizat de clienți. Direcția de dezvoltare este următoarea: clientul va alege locul, momentul și conținutul pe care îl va viziona. A aștepta difuzarea unei anumite emisiuni sau film pe care un canal TV îl va transmite, la un moment dat, nu mai este de actualitate în rândul clienților consumatori de astfel de servicii", pretinde Berroeta.
De unde vin banii pentru plata licențelor
Întrebați cum vor fi finanțate licențele de telefonie mobilă achiziționate recent, liderii telecom susțin că „au banii pentru achitarea taxelor, care vin de la bănci și grupurile din care fac parte". În urma licitației pentru spectru derulată de ANCOM, încheiată pe 24 septembrie, Cosmote, Orange, RCS&RDS, Vodafone și 2K Telecom vor plăti 682,14 milioane euro pentru licențele telecom în frecvențele de 800, 900, 1.800 și 2.600 MHz. Defalcat, Vodafone România va plăti 228,52 milioane de euro, Orange România 227,14 milioane de euro, Cosmote România 179,88 milioane de euro, RCS&RDS 40 milioane de euro, iar 2K Telecom 6,6 milioane de euro. O parte din spectrul închiriat de către operatori vizează și furnizarea de servicii telecom 4G, LTE. „Vom lua banii pentru licențe de la bănci. Grupul din care facem parte se ocupă de acest aspect", a declarat Fallacher, ce a menționat că nivelul tarifelor de interconectare, impuse de ANCOM, va determina cuantumul și dinamica investițiilor pe care Orange le va realiza în România. Oficialul Vodafone susține că banii pentru licențe vor fi împrumutați de la grupul britanic Vodafone. „Desigur, avem banii, pentru că altfel nu ne-am fi înscris la licitație. Investițiile viitoare vor fi semnificative, pentru că trebuie să facem un tunning al rețelei . Vor avea loc investiții în adaptarea unei tehnologii de noua generație la rețeaua actuală. Motivul pentru care România are actuala industrie telecom este că industria a putut păstra un bun echilibru între profit și investiții", a recunoscut Berroeta.
În privința partajării rețelelor, toți operatorii admit că utilizează în comun anumite sectoare de rețea sau antene și că vor continua să apeleze la acest procedeu pentru a-și menține costurile sub control. „Noi deja facem network sharing și împărțim costurile de investiții în România. Împărțirea acestor costuri are sens acum, în condițiile în care există o anumită saturație", a recunoscut Fallacher. La rândul său, șeful Cosmote crede că „are sens să faci network sharing" pe piața din România, iar Berroeta a menționat că Vodafone România împarte cu ceilalți operatori destul de multe antene. „Dacă vă uitați la restul Europei, lucrurile se întâmplă de ceva vreme. Prin network sharing ne reducem costurile", a subliniat oficialul Vodafone.
Perspective incerte în evoluția pieței telecom
La provocarea despre evoluția pieței telecom din ultimii ani, oficialii operatorilor de comunicații recunosc că „situația s-a mai stabilizat, dar perspectivele rămân incerte". „Mediul economic este diferit. Pe partea de consum oamenii încă au ezitări. Operăm pe una din cele mai competitive și ieftine piețe telecom din Europa, unde calitatea serviciilor și sumele investite sunt incredibile. Este o viață dură în România pentru operatorii telecom", a pretins Theocharopoulos. Însă, Berroeta crede că, în ultimii ani, situația s-a mai stabilizat și s-au manifestat și câteva trenduri pozitive, cum ar fi traficul de date, care a crescut. „Suntem optimiști, dar încă avem rețineri în privința perspectivelor", și-a exprimat rezerva oficialul Vodafone. În privința evoluției pieței telecom în următorii 5 ani, liderii celor trei operatori au evitat să anticipeze. „Habar n-am cum va fi piața peste 5 ani. Avem niște previziuni, dar în industria telecom e bine să nu crezi prea mult în astfel de estimări, pentru că domeniul este unul foarte imprevizibil. În România va fi o bună ofertă pe segmentul 4G, iar gradul de penetrare al smartphone-urilor va crește în continuare, într-un ritm susținut", a promis Berroeta. La rândul său, Falacher a admis că este „greu să știm ce va fi peste 5 ani, mai ales că avem dificultăți să anticipăm cum va evolua piața în 2013". „Vom vedea foarte multe dispozitive conectate la Internet, iar traficul de date va crește de la o lună la alta, așa cum se întâmplă și acum", anticipează oficialul Orange.
ANCOM: licențele n-au fost scumpe, dacă operatorii le-au cumpărat
Replica ANCOM la plângerile operatorilor a venit prompt: operatorii se plâng de faptul că în competiția internă, datorată parțial reglementării și parțial profilului jucătorilor locali, le scad veniturile, dar nu spun că le scad și costurile, susține președintele ANCOM, Cătălin Marinescu. „Asta îi îngrijorează. 90 de euro pe an/ utilizator, comparat cu 400 în Franța. Din punct de vedere al operatorilor, dificultatea pieței este dezvoltarea rețelei în relație cu autoritățile locale. Noua lege a infrastructurii, care va intra în vigoare peste două săptămâni, nu va simplifica aceste proceduri, dar va clarifica relațiile între operatori și autorități", a anunțat Marinescu. „Este o perioadă economică dificilă, e foarte greu să intri acum pe o piață ca a României ca operator nou și să te aștepți să fi printre primii doi. Licitația a întărit competiția", pretinde Marinescu. „Acum avem operatori care pot lupta de pe poziții oarecum egale", a adăugat oficialul ANCOM. În ciuda faptului că operatorii telecom se plâng că prețul a fost cumva prea ridicat, faptul că au ales să investească banii arată că piața românească are un potențial foarte ridicat, a continuat Marinescu. Prețul licențelor de telefonie mobilă, despre care operatorii au spus că ar fi ridicat, a fost stabilit în urma unei licitații, iar dacă operatorii au participat și au decis să achite tariful înseamnă că a meritat, își continuă argumentația despre licitație președintele ANCOM. „Înțeleg că operatorii se plâng că prețul licențelor este ridicat, dar, dacă au participat și au decis să achite acest preț, înseamnă că au făcut niște calcule și au considerat că este oportun să cumpere aceste licențe. În plus, ei spun că licitația s-a desfășurat corect și sunt mulțumiți de rezultate", a reamintit Marinescu. Referitor la piața telecom a sfârșitului de an 2012, Marinescu a spus că veniturile industriei vor fi similare anului precedent. „La anul mă aștept să crească", anticipează oficialul reglementatorului. Piața telecom din România va stagna anul acesta la nivelul înregistrat în 2011 la 3,5 miliarde de euro, estimează președintele ANCOM, Cătălin Marinescu. „Nu cred că scăderea va continua în piață", a mai adăugat Marinescu. „Pentru anul viitor, cred că vom avea o creștere, însă depinde de investițiile pe care le vor face operatorii", a punctat președintele ANCOM. Piața telecom autohtonă a cunoscut în 2011 o scădere ușoară față de 2010, la 3,5 miliarde de euro de la 3,6 miliarde de euro. 2008 a fost cel mai bun an pentru industria de profil, cu o valoare de 4,56 miliarde de euro.
Arafat: State europene au implementat sisteme similare telemedicinei din România
Telemedicina a fost un proiect pilot finanțat inițial de Vodafone, despre care pot spune acum că salvează vieți, a susținut Raed Arafat, fondatorul serviciului de urgențe SMURD. „Nu putem avea un doctor în fiecare ambulanță, dar acum există posibilitatea cu ajutorul tehnologiei, să avem un doctor virtual în fiecare unitate de intervenție", recunoaște Arafat. „Telemedicina este inclusă în recomandările tuturor organismelor internaționale, de la Uniunea Europeană la Organizația Mondială a Sănătății. Statul Israel a implementat o soluție de telemedicină similară celei din România, după o vizită efectuată aici. Alte țări din Europa, ca Franța, și-au manifestat curiozitatea și intenția de a implementa acest sistem", a mai spus Arafat. „Utilizarea de fișiere electronice, și telefoane mobile pentru fișierele electronice este răspândită în lume, și în România prin viitoarea implementare a cardului de pacient, dar există anumite reguli care trebuie respectate, pentru că datele pacientului sunt confidențiale și această confidențialitate trebuie protejată. Folosirea smartphone-ului cu cardul de pacient și cu datele pacientului este viitorul, dar România face acum primii pași prin crearea fișei electronice, după care se poate uita la soluții de combinare cu smartphone-urile", a susținut oficialul SMURD. Raed Arafat este un medic român de origine palestiniană specializat în anestezie-terapie intensivă. Acesta a crescut în Nablus, Palestina, iar la vârsta de 16 ani a emigrat în România în 1981 pentru a studia medicina. În septembrie 1990 a început să pună bazele Serviciulului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD), un serviciu medical de intervenție rapidă, în premieră dar și unic în România.
Engadget: Windows Phone va câștiga teren, Blackberry - o evoluție imprevizibilă
La conferința ZF nu au lipsit nici invitații străini, cu faimă în domeniu, Tim Stevens , redactor-șef al website-ului și blogului american de tehnologie Engadget, care a analizat piața sistemelor de operare mobile. Conform acestuia, utilizatorii dispozitivelor mobile Apple sunt mult mai activi decât cei de Android, deși sistemul de operare dezvoltat de Google deține cea mai mare cotă de piață. „Utilizatorii iOS sunt mult mai activi decât utilizatorii Android, consumă mai mult conținut. Sistemul de operare are un succes foarte mare, aproape jumătate din datele disponibilă la nivel global sunt livrate pe iOS", susține Tim Stevens. „Există circa 700.000 de aplicații pentru Apple, din care 90% sunt descărcate în fiecare lună. Consumatorii sunt foarte dispuși să cumpere aplicații pe iOS, lucru care nu e valabil pentru celelalte sisteme de operare", adaugă Stevens. Însă, sistemul de operare Android deține supremația pe piața sistemelor de operare pentru dispozitive mobile, dar suferă pentru că există o gamă foarte largă de dispozitive ce afectează dezvoltatorii de aplicații, recunoaște Stevens. „Android are o cotă de piață de 60% la nivel global. E prezent pe toate piețele la nivel global. În acest trimestru se vor vinde aproximativ 100 milioane dispozitive cu Android. Avantajele sunt că Android e disponibil pe o gamă foarte largă de dispozitive, penetrarea acestuia e mult mai bună la nivel mondial, iar sistemul are acces la cele mai noi tehnologii, care de obicei sunt dezvoltate întâi pe Android", enumeră Stevens. „Faptul că există o gamă largă de dispozitive e un dezavantaj pentru dezvoltatori, care trebuie să calibreze aplicațiile pentru multe variante de Android și multe dispozitive. Utilizatorii vor gratuitate și se feresc de aplicațiile pe bani", a subliniat americanul.
Windows Phone dezamăgește utilizatorii
În privința celorlați doi jucători de calibru mai mic, Windows Phone va începe să câștige teren, în timp ce Blackberry are o evoluție imprevizibilă, estimează Stevens. Windows Mobile încearcă acum să recupereze o parte din fosta glorie, având însă o cotă de piață sub 3% , iar mulți proprietari simt că sunt păcăliți, pentru că versiunile diferă de la una la alta și nici nu sunt compatibile cu dispozitive mai vechi pe Windows Mobile", critică Stevens. De cealaltă parte, Blackberry nu a mai scos terminale mobile noi de aproape un an, iar cota de piață a RIM este în scădere. În schimb, utilizatorii sunt foarte loiali, iar telefonul este concentrat pe productivitate. „Blackberry 10 va fi foarte bun, iar utilizatorii sunt deschiși la aplicații premium. Producătorul oferă o garanție de 10.000 de dolari pentru dezvoltatori, ceea ce înseamnă că dacă dezvoltatorul nu câștigă această sumă, i-o va oferi producătorul", a menționat Stevens. „Nu e nimic în piață care să se compare cu garanția Blackberry, iar Research in Motion face tot ce poate pentru a ajuta lansarea Blackberry. În ziua de azi nu mai e suficient să ai un telefon foarte bun cu sistem foarte bun de operare. E nevoie și de aplicații foarte bune pentru dispozitiv și asta încearcă RIM să facă", a pretins redactorul-șef al Engadget.com. „Garanția Blackberry spune că un dezvoltator care nu reușește să câștige 10.0000 dolari cu aplicația sa pentru Blackberry va primi acești bani din partea producătorului. Cred că e o mutare bună, și foarte atractivă pentru dezvoltatori", conchide jurnalistul american.
Fișă Tim Stevens
Tim Stevens și-a început cariera profesionala la mijlocul anilor 90, scriind despre lumea jocurilor de noroc din colegiu și de atunci a început să scrie articole despre gestionarea proceselor de afaceri, dezvoltare software și multe articole despre lumea gadgeturilor. Tim Stevens este pasionat de lumea sporturile cu motor, iubește activitățile în aer liber și este mândru de creația jocului Sega VMU. Engadget.com este o revistă comercială online despre tehnologii fondată de Peter Rojas în anul 2004 și care aparține AOL, fiind disponibilă în limbile engleză, chineză (tradițională și simplificată), japoneză, spaniolă, poloneză, coreeană și germană.
Bitdefender: În software, moldovenii proiectează, ardelenii execută și oltenii vând
Majoritatea dispozitivelor informatice din țări ca România sau Coreea de Sud sunt infectate cu viruși tăcuți despre care utilizatorul nu află niciodată, a recunoscut directorul executiv al Bitdefender Florin Talpeș. „E un studiu recent vizavi de cât de infectați suntem, cu viruși. O caracteristică a virușilor e să nu facă nici un pic de zgomot. Mulți dintre ei conțin și antiviruși, care elimină concurența din sistem. Studiul spune că în SUA cam 30% din device-uri sunt infectate. De cele mai multe ori utilizatorii nu știu. Cel mai bine stă Canada, cu 25%. În țări ca România sau Corea de Sud, trecem bine de 50%", admite Talpeș. În altă ordine, circa 400 de oameni lucrează pentru Bitdefender în România la departamentul de cercetare și dezvoltare, dintre care cei mai mulți în centrul din Iași, conform lui Talpeș. „Circa 100 de oameni sunt angajați la Iași, iar pe locul al doilea este Clujul", a spus Talpeș. „Noi avem o anecdotă: dacă vrei să faci un produs românesc, îți iei moldoveni să-l proiecteze, ardeleni să-l execute și olteni să-l vândă", a glumit CEO-ul Bitdefender. Programatorii software din zona Moldovei sunt cei mai creativi, ardelenii pun în practică cel mai bine aceste idei, iar oltenii reușesc aibă cele mai bune rezultate la vânzări, pretinde Talpeș. Acesta admite că pentru Bitdefender cea mai mare amenințare o reprezintă incapacitatea de a monetiza aplicațiile realizate de departamentul de cercetare și dezvoltare al companiei.
Google: Optimizați paginile web pentru mobile și comenzile nu vor întârzia
Afacerile din domeniul online vor înregistra cea mai mare creștere în e-commerce în următorii cinci ani, estimeză directorul Google România, Dan Bulucea. „Turismul, segmentul de sănătate, industria bancară și retailul vor înregistra de asemenea, creșteri majore pe acest segement", anticipează vizionar Dan Bulucea. „Zona de e-commerce m-aș fi așteptat să evolueze ceva mai rapid. Există jucători ca eMag care se dezvoltă sănătos, dar din perspectiva utilizatorului, în nenumărate cazuri magazinul online la care ajung după analiza ofertei nu este decât o interfață de preluare comenzi, ceea ce e o greșeală", crede oficialul Google România. „ Există investiție și creștere, dar la capitolul e-commerce, România e în urmă și trebuie să sărim etape și să avem o creștere mult mai sănătoasă. În prezent vorbim de o cotă de doar câteva procente din piața totală pentru e-commerce", a precizat Bulucea. Mai puțin de jumătate de site-urile înregistrate în România au versiuni de mobil, recunoaște Bulucea. „Foarte puține dintre companiile care au site în România, 40%, au și o variantă pentru telefoanele mobile. O mare parte din companiile cu care lucrăm în România nu au nici măcar website", critică Bulucea. „Circa 30% dintre utilizatorii de internet intră de pe smartphone. 68% din utilizatorii smartphone, când accesează un site, se așteaptă să fie optimizat pentru smartphone. Dacă site-ul nu este optimizat, „Bounce rate-ul" este foarte mare", a admis Bulucea. Peste 50% dintre companiile din România nu sunt prezente în mediul virtual, iar cele care dețin pagini web nu le-au optimizat pentru terminalele mobile, în pofida dezvoltării rapide a acestui segment de piață, a declarat șeful Google România. „O firmă producătoare de saltele, după ce și-a optimizat pagina web pentru terminale mobile, a primit comenzi și a vândut 100 de bucăți în mai puțin de o lună. Dacă vrei să fii cunoscut, nu uita web-ul, iar dacă vrei succes optimizează pentru mobil, pentru că traficul pe net generat de terminalele mobile crește puternic comparativ cu desktop-urile, mai ales în week-end", a spus Bulucea. Acesta adăugă că Google România a crescut pe publicitatea online, la fel ca și toți ceilalți jucători prezenți pe piața. „Credem cu tărie ca online-ul este al doilea mediu de promovare din România, după TV. De asemenea, cred cu tărie că, în viitor, tot ce va vinde se va face pe online", a spus Bulucea. El a arătat că prezența pe Internet poate aduce firmelor acces la un număr foarte mare de potențiali clienți și implicit venituri mai mari, cu investiții minime. Potrivit lui Bulucea, vinurile românești au succes în Statele Unite, informație susținută de numărul mare de căutări în acest sens. „Informația este foarte utilă și producătorii de vin locali ar trebui să își extindă prezența pe web cu ajutorul unui site bine pus la punct, disponibil în mai multe limbi, care să ofere informațiile necesare unui posibil client sau partener de afaceri", a provocat audiența Bulucea. Anul 2012 a fost extraordinar pentru Google România, am reușit să lansăm mai multe produse, dintre care preferatul meu este verificarea traficului, susține, CEO-ul Google România. „Pot să vă spun că sunt milioane de utilizatori pe Google Traffic", conform lui Bulucea.
100.000 de abonați în România la servicii video online anul viitor
Numărul abonaților la serviciile video on demand din România va depăși anul viitor pragul de 100.000, estimează principali jucători din industria online. „Există câteva sute de români care sunt dispuși să plătească cel puțin 3 euro pentru conținut online", susține Ovidiu Ghiman, director executiv de strategie și comercial rezidențial la Romtelecom. „Serviciul video e un serviciu foarte improtant. Partea de furnizarea de servicii TV în online e o extensie normală, venită odată cu schimbarea modului în care consumă clienții conținut. Vine și ca rezultat al abordării inovative pe care furnizorii telecom o au în serviciile oferite clienților", susține Ghiman. În acest sens Romtelecom a cumpărat și platforma video online Muvix.ro, site-ul unde cinefilii pot vedea online filme sub licență produse de Studiourile Disney și de alte case de producție independente. Muvix a fost lansat in decembrie 2009 de MediaPro Interactive, fosta divizie de online a Mediafax Group. „Romtelecom va prelua conținutul de pe Muvix și va fi integrat în platforma Dolce TV", a declarat Orlando Nicoară, directorul general al Mediafax Group, fără să precizeze valoarea tranzacției. La rândul lui, Costi Mocanu, de la CME recunoaște că deține 78.000 de abonați la Voyo în 6 țări. Piața de conținut video la cerere este afacerea viitorului iar ignorarea acestui segment duce la excludere, conform lui Costi Mocanu, Head of Voyo și vicepreședinte CME. „Suntem prezenți cu Voyo în șase țări iar la anul intrăm pe piața din Republica Moldova. În toate țările avem de-a face cu un public foarte abilitat, care poate găsi conținut de calitate la orice moment. Ce ne face să fim aici este nevoia de a fi lângă consumatorul nostru", recunoaște Mocanu. „Avem 78.000 de abonați pe Voyo în toate țările în care suntem prezenți", a conchis acesta. Recordul de utilizatori de Internet din România care au urmărit simultan o transmisiune online în direct este de circa 37.000, conform lui Claudiu Paraschiv, Head of TV Technologies la CME. „Recordul a fost consemnat la un meci un meci de fotbal Steaua-Dinamo", susține oficialul CME. Recordul mondial de audiență online a unui eveniment transmis în direct a fost stabilit duminică, la transmisiunea saltului lui Felix Baumgartner din stratosferă, când 8 milioane de persoane au urmărit simultan evenimentul live.
HP: Microsoft folosește tehnologie HP pentru cloud
HP este unul dintre principalii furnizori de tehnologie pentru serviciile cloud din întreaga lume, a pretins directorul executiv al diviziei locale, Radu Enache. „Nu este un răspuns verificat, dar din câte știu eu Microsoft folosește tehnologie HP pentru serviciile cloud pe care le oferă", susține Enache. Grupul HP este interesat de investiții în România, în proiecte de tip parteneriat public-privat, conform acestuia. „Vrem să investim în PPP de natură să rezolve probleme reale ale societății românești, fără să implice bani de la buget, pentru că banii de la buget nu există. Sunt diverse sectoare în care am putea investi: sănătate, educație, justiție", crede Enache. Piața de IT&C din România a fost afectată anul acesta de efectele crizei europene, cu implicații mai puternice pe segmentul produselor mai scumpe - high-end – admite Radu Enache. „Zona enterprise e mai afectată în acest an, zona produselor enterprise, high-end, pentru că în zona consumer lucrurile au mers mai bine, mă refer la PC, laptop, imprimante, etc. Zona cea mai afectată a fost cea a produselor enterprise, unde investițiile au fost limitate", a analizat Enache. „Comportamentul companiilor private e previzibil, întrucât erau strategii pe termen lung. Comportamentul lor s-a manifestat prin investiții foarte serios chibzuite, care să scadă costurile sau să crească competitivitatea. Cele mai mari scăderi au fost în sectorul public, din cauza restricțiilor bugetare, dar și în contextul unei vigilențe crescute pe tema fondurilor europene în procedura de achiziții", a conchis Radu Enache.
Noerr Finance & Tax: Aplicarea schemei de ajutor de stat în IT trebuie, până la finalul lui 2013
„Până acum au existat acele scheme de ajutor de stat care targetau domeniul productiv. Noua schemă caută să stimuleze domeniul IT&C, inclusiv cercetare și dezvoltare", susține Cristian Dima - Financial Adviser & Auditor la Noerr Finance & Tax. Aplicarea pentru schema de ajutor de stat trebuie făcută până la finalul lui 2013. Sunt companii care sunt deja în stadiu avansat cu documentația și au așteptat publicarea deciziei, susține avocatul. Dorința primară a fost ca această schemă să ajute companiile IT&C, ca inteligența românească să fie încorporată în produse de mare valoare. Pe industria de automotive există în continuare acea schemă de ajutor și s-a deschis în paralel și aceasta. „La ajutoarele de stat, guvernul român se comportă ca o bancă, care vrea să se asigure că primește înapoi taxe plătite de beneficiarul ajutorului de stat. Condiția este ca pe perioada de monitorizare, de 5 ani, să se achite valoarea ajutorului de stat, și să se plătească ceva suplimentar", pretinde avocatul. În permanență Ministerul Finanțelor are de analizat 30-40 de proiecte în acest sens. În trei luni ne așteptăm să fie minim cinci beneficiari, a conchis Dima.
UPC România ia în calcul furnizarea de servicii de telefonie mobilă, prin MVNO
UPC România ia în calcul posibilitatea intrării pe piața telefoniei mobile, prin intermediul unui operator MVNO, care va închiria infrastructură de la jucătorii prezenți pe acest segment al industriei, conform CEO-ului UPC România, Severina Pascu. „Avem intenția de a intra pe telefonia mobilă prin intermediul unui MVNO. Avem un proiect în acest sens, dar nu pot avansa un termen. În prezent ne concentrăm pe furnizarea de mobilitate la nivelul locuințelor și apoi vom face pasul spre următorul nivel", a recunoscut Pascu. În altă ordine, venitul mediu pe abonat a crescut pentru UPC în ultimul an, pe măsură ce compania a introdus mai multe servicii, conform lui Pașcu. „Datoria noastă e de a consolida poziția unde avem rețea și de a maximaliza venitul pe abonat. În mare măsură am reușit. Cât despre extinderea rețelei, am intrat în Sibiu și continuăm să explorăm oportunistic o extindere a rețelei. Suntem în piață să ne menținem clienții, dar și ca să luăm clienți", a spus oficialul UPC. Pentru 2013, serviciile de televiziune de înaltă definiție (HD) ar putea înregistra cel mai spectaculos ritm de creștere din telecom, exceptând Internetul, conform lui Pascu. „Cred că televiziunea HD va fi vedeta portofloiului nostru, alături de Fiber Power. Ne așteptăm la o dublare a vânzărilor HD anul viitor. Portofoliul nostru e complet digital acum. Vânzările de wi-fi vor înregistra și ele un trend crescător", anticipat Severina Pascu. În prezent, documentarele și filmele sunt pe primele locuri în topul preferințelor clienților, atunci când aleg un operator de servicii de televiziune, susține CEO-ul UPC România. „Sportul și implicit fotbalul este pe locul al treilea „, a spus Pascu, la evenimentul ZF Digital 12. „Ne bucură foarte mult faptul că a fost promulgată legea infrastructurii. Ea este Biblia industriei. Fără o astfel de lege e greu să funcționezi. De la promulgare la aplicare mai e un drum de parcurs. E un lucru foarte bun și va așeza puțin lucrurile în zona de infrastructură", recunoaște Pascu. „Netcity e un efort pentru toată lumea, enorm pentru noi, atât operațional cât și financiar, e ca și cum ți-ai construi o rețea dublă, pentru a o demonta pe cea inițială. Dacă punem lucrurile într-un context mai larg, la nivel european penetrarea internetului e o prioritate și o zonă de creștere economică. Și noi trebuie să susținem inițiativa de dezvoltare a serviciilor de telecom", crede Pascu. După lansarea serviciului de 150 Mb, valoarea medie a vitezei contractate, în București de exemplu, e de 110 Mb. Asta înseamnă că 90% din contracte sunt pe segmentul 100-150. Asta ne confirmă că România are un apetit crescut pentru viteze de download", admite Pascu. „București este piața cu potențialul cel mai mare. La nivel de client, piața a atins un nivel superior în termeni de volum. Pe segmente, oportunitatea vine din internet, segmentul cu creșterea cea mai mare. Noi ne concentrăm pe consolidarea bazei de clienți, care îți permite să vinzi servicii suplimentare, sau servicii cu valoare adăugată", a spus directorul UPC. Operatorul are 1,147 milioane de clienți în 200 de orașe medii și mari. În primele șase luni, veniturile în dolari ale UPC România au scăzut cu 9,7%, la 66 milioane de dolari. În lei, veniturile operatorului au crescut cu 2,6%, la 223 milioane de lei, de la 217 milioane de lei în aceeași perioadă a anului 2011. UPC România este afiliată la UPC Broadband, divizia europeană a grupului Liberty Global, una dintre cele mai mari companii de comunicații prin cablu din lume. Principalii concurenți ai UPC România sunt RCS&RDS și Romtelecom.
