251 de comunități rurale și mic urbane, dezavantajate din punctul de vedere al accesului la informație, vor fi incluse în proiectul Economia Bazată pe Cunoaștere, a anunțat astăzi Zsolt Nagy, Ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. Noile comune și orașe se adaugă celor 9 deja existente din faza - pilot a proiectului Economia Bazată pe Cunoaștere, ridicând la 260 numărul total al comunităților beneficiare ale proiectului.
'În urmă cu un an, România își lua angajamentul implementării cu succes a proiectului Economia Bazată pe Cunoaștere în aproximativ 200 de comunități rurale și mic urbane, existând posibilitatea preluării acestui model de dezvoltare și în alte zone ale lumii. Astăzi, avem certitudinea că inițiativa va deveni realitate într-un număr considerabil mai mare de localități - 260 '“, unde va contribui la creșterea competitivității pe piața unică europeană prin crearea unei societăți bazate pe informație, potențarea eficienței informațiilor digitale în segmentul educațional și facilitarea interacțiunii dintre cetățeni și administrație', a declarat Zsolt Nagy, Ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.
Noile comunități locale vor beneficia, începând de anul acesta, de instalarea Rețelei Electronice a Comunității Locale, care va conecta la Internet școala, primăria, biblioteca publică și un Punct de Acces Public la Informație (PAPI). Adițional, rețeaua va cuprinde și școlile generale din satele aparținătoare comunelor sau orașelor selectate în vederea includerii în proiect.
Se estimează că în total, Economia Bazată pe Cunoaștere va realiza informatizarea a 472 de școli generale, 260 de sedii ale administrației locale, 260 de biblioteci publice și 260 de centre PAPI. Serviciile oferite de acestea se vor adresa unui număr de peste 1.740.000 de locuitori, ceea ce reprezintă 17.7% din mediul rural și mic urban din România. Raportat la populația totală a țării, Economia Bazată pe Cunoaștere se va adresa unui procent de 8,02 locuitori.
În ceea ce privește comunele, cele mai multe Dosare de Solicitare admise provin din județul Suceava '“ 17, urmat de județul Vaslui '“ 13, județul Cluj '“ 10 și județele Bihor, Călărași, Neamț, Tulcea și Vâlcea '“ fiecare cu câte 9 aplicații.
Referitor la orașe, pe primul loc se situează județul Mureș '“ 5 Dosare de Solicitare admise, urmat de județele Hunedoara '“ 4, Harghita '“ 3 și Alba, Bihor, Brașov, Caraș-Severin, Constanța, Maramureș, Suceava și Timișoara '“ fiecare cu câte 2 aplicații.
Ponderea pe regiunile de dezvoltare indică interes maxim din partea regiunii de Nord-Est a țării '“ 27.7%, urmată de regiunea de Nord-Vest '“ 15,5%, regiunea de Sud '“ 14,1%, regiunea de Sud-Est '“ 13,6%, regiunea de Sud-Vest '“ 10,2% și regiunea Centru '“ 9,7% și regiunea de Vest '“ 9,2%.
Cele 9 comunități deja existente din faza de pilot a proiectului Economia Bazată pe Cunoaștere sunt orașele Târgu Lăpuș (Maramureș) și Aninoasa (Hunedoara) și comunele Albeștii de Muscel (Argeș), Corund (Harghita), Lăpușnicu Mare (Caraș Severin), Jurilovca (Tulcea), Pilu (Arad), Șinca Veche (Brașov) și Ostra (Suceava).
Procesul de selecție a proiectului Economia Bazată pe Cunoaștere a fost realizat de o Comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Ministerului Administrației și Internelor și Ministerului Educației și Cercetării, precum și un sociolog cu rol de consultant extern. Selecția s-a realizat pe baza a două criterii majore, cantitativ și calitativ, și a urmărit gradul dezavantajării din punctul de vedere al cunoașterii, precum și capacitatea comunităților de a utiliza infrastructura oferită prin proiect în vederea dezvoltării și modernizării. Pentru determinarea cantitativă a nevoii de informație, elementul esențial l-a constituit Matricea de Calificare, autoaplicată atât în cazul comunelor, cât și al orașelor, și comparată cu baremul oficial atribuit fiecărei localități din România. Astfel, cu cât rezultatul Maricei de Calificare a fost mai mare decât baremul, cu atât au crescut șansele de includere în proiect. Existența matricei a asigurat transparența și obiectivitatea procesului de selecție. Din punctul de vedere calitativ, evaluarea a urmărit claritatea, unitatea, rigoarea completării și exhaustivitatea Planului de Dezvoltare Locală (PDL) și a Planului de Dezvoltare Școlară (PDS) cuprinse în Dosarul de Selecție, pe care primăriile le-au elaborat având în centru infrastructura IT&C asigurată prin proiect. Șansele unei comunități de a fi admise în proiect au crescut cu cât strategiile PDL și PDS au fost mai complexe, exprimând viziunea integrată a liderilor locali.
În orizontul de timp 2007-2010, proiectul Economia Bazată pe Cunoaștere va sprijini mediul rural și mic urban în vederea dezvoltării sectorului privat, a stimulării utilizării tehnologiei informaționale în școli și în mediul întreprinderilor mici și mijlocii, a consolidării capitalului uman și a reducerii decalajului rural-urban, în conformitate cu programul de integrare europeană.
