Hârtia are încă un viitor strălucit în față! Însoțită de un pix high-tech, 'žhârtia codată' este ultima descoperire a informaticii. Tastaturile, touch-screen-urile și tabletele grafice sunt de domeniul trecutului.
Valentina STROE
Pe o masă stau un caiet cu spirală, un pix și un computer portabil. Eric Johan, directorul general al firmei de papetărie Hamelin, declară că sistemul e atât de intuitiv, încât nu mai necesită nici o explicație. Atenție, însă: caietul trebuie inițializat! Pentru a începe trebuie apăsat 'žStart' în partea de sus a primei pagini. Pixul înregistrează două vibrații scurte. De acum se poate scrie, se pot trasa scheme etc. Când terminați, apăsați tasta 'žSend' (trimite). În timpul scrisului și al memorării datelor, pixul Anoto se comportă ca unul normal. Imediat ce a fost activată tasta 'žSend', vibrațiile arată că pixul 'ža înțeles' ordinul de transmitere. Computerul afișează 'žtransfer în curs', după care afișează pagina ce reproduce textul și desenele scrise pe caiet. Dacă se adaugă desene și texte pe caiet, acestea se vor afișa pe pagina curentă de pe ecranul computerului. Astfel, se poate reveni asupra unor pagini.
Acest pix înlocuiește tastatura și placa video, însă are un inconvenient: recunoașterea automată a caracterelor - indispensabilă pentru a trimite textul prin e-mail, de exemplu - se face cu greutate. Fiecare literă trebuie scrisă cu grijă pentru ca sistemul să funcționeze. Dotat cu o cameră video, pixul 'žștie' în orice moment unde anume se găsește pe foaie. Suprafața acesteia este acoperită cu puncte microscopice dispuse diferit în pagină, fiecare pagină având o aranjare proprie a punctelor. Combinarea punctelor se face după o grilă ce permite codificarea a 55 milioane km2, echivalentul a 880.000 miliarde de foi A4.
Pixul reprezintă partea activă a sistemului. Modelul lui e foarte simplu: are la bază o combinație de dispozitive electronice deja cunoscute. Geniul celor de la Anoto, firma suedeză care l-a conceput, constă în asamblarea acestor dispozitive simple în realizarea unui produs la fel de ergonomic și intuitiv în utilizare ca oricare alt pix obișnuit. În interiorul aparatului, se găsește o micro cameră ce detectează reperele imprimate pe pagină, luminate de o diodă electroluminiscentă ce emite raze infraroșii. Alegerea acestei frecvențe luminoase nu e anodină: ea permite detectarea punctelor de-a lungul liniilor scrise deja pe foaie. Ca orice pix și acesta este dotat cu un 'žcartuș' de cerneală, pentru ca utilizatorul să nu înlocuiască printr-o linie spațiile ce separă două cuvinte sau acelea dintr-o literă și un accent. Citirea vectorială trebuie să se întrerupă acolo unde pixul nu mai vine în contact cu hârtia. Acest lucru se realizează cu ajutorul unui microîntrerupător, aflat în spatele cartușului cu cerneala ce detectează presiunea bilei pixului pe hârtie. În afară de coordonatele absolute ale fiecărui punct pe pagină, mai sunt numărate și memorizate viteza și direcția. Memoria internă este redusă din motive de preț. Cu ajutorul unui transmițător încorporat, ce se declanșează când este activată tasta 'žtrimite', pixul transmite datele înregistrate către un microcalculator, iar datele apar pe ecran ca și cum ar fi copii ale originalelor. Pentru computer, paginile nu sunt altceva decât 'žblocuri de imagini'. Se poate recurge la recunoașterea scrisului de mână înainte de a avea la dispoziție un text dactilo. Se pot transmite pagini către o adresă electronică prin intermediul unui telefon mobil, cu condiția ca acesta din urmă să aibă o legătură Bluetooth, dar o astfel de legătură nu funcționează la mai mult de zece metri. Operația e simplă: fiecare pagină are două linii, prima 'žadresa de e-mail' și a doua 'žsubiectul'. Așa cum un telefon mobil are nevoie de o serie de caractere informatice pentru a 'žînțelege' adresa electronică la care trebuie să trimită mesajul, așa și pixul trece, în cele două zone, la recunoașterea caracterelor (decodează fiecare literă sau cifră înainte de a o transmite). Operația se termină cu citirea căsuței 'žE-mail' și apoi a celei 'žTrimite'. Prima societate care a comercializat acest pix a fost Ericsson, dar interesate par și Nokia și Motorola. Prețul este destul de ridicat în prezent; în jur de 300 euro, dar se va stabiliza undeva pe la 75 euro, iar costul hârtiei speciale nu va depăși cu mai mult de 30-40% costul celei obișnuite. Printre avantajele acestui pix se numără: posibilitatea de a comanda direct un produs, de a participa la un concurs sau de a cere documentație completând un formular dintr-o zonă codificată a unei pagini publicitare; siguranța cec-urilor. În timpul unei tranzacții bancare, o copie electronică a cec-ului va fi transmisă băncii, nemaiputând fi falsificată.
