În urma primei ediții a Conferinței Europene în domeniul Concurenței și a Competitivității (Constanța, 7-10 octombrie 2004), Casa Europei 'EUROLINK' din București, cu sprijinul PHARE, a lansat Platforma electronică CEFTAC (Central-European Advocacy for a Fair and Transparent Competition). Aceasta este destinată intensificării fluxului de informații, consultarea reciprocă și stimularea participării la proiecte comune, a organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, a organizațiilor patronale, asociațiilor profesionale și a companiilor interesate de îmbunătățirea mediului concurențial și de creștere a performanței economice în contextul Pieței Unice europene. Lansarea Platformei virtuale a avut loc imediat după prezentarea Raportului de Țară al Comisiei Europene, document ce a reliefat punctele slabe și prioritățile esențiale ce stau încă în fața economiei românești, în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare și încheierii capitolului Concurență cu Uniunea Europeană. Evenimentul a fost onorat de Comisarul European în domeniul Concurenței, Maria-Blanca Rodriguez-Galindo (Director Relații Internaționale al DG Concurență al Comisiei Europene), Directorul Diviziei Politici Investiționale al Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), Marie-France Houde, reprezentanți ai autorităților de concurență din Statele Membre ale UE, diplomați din partea ambasadelor Franței și Republicii Ungare în România, de Alexandrina Hârțan, vicepreședintele ANRC, iar din partea Consiliului Concurenței din România, de președintele Mihai Berinde și vicepreședintele George Musliu. Organizațiile afiliate la Platforma virtuală CEFTAC vor face parte integrantă din Rețeaua Central-Europeană, menită să faciliteze schimbul de informații, consultanță solicitată și practici eficiente în domeniul concurenței și competitivității economice; vor putea prezenta preocupările acestora în vederea combaterii practicilor monopoliste ilegale, prevenirii și soluționării litigiilor legate de concurența neloială, inclusiv prezente prin practicile contrafacerii mărcilor, nerespectarea regimului invențiilor, furtul bazelor de date, deturnarea clientelei, publicitatea înșelătoare etc.; vor beneficia de ultimele noutăți legislative și oportunități de training; se vor putea implica în proiecte regionale și europene, dedicate creșterii competitivității produselor și serviciilor propriilor companii.
Atât dezvoltarea Platformei CEFTAC, cât și derularea întregului proiect, se bucură de sprijinul direct al Consiliului Concurenței din România și al Directoratului General Concurență al Comisiei Europene. De asemenea, în cadrul Consorțiului fac parte, ca parteneri oficiali, Camera de Comerț și Industrie a României, Camera de Comerț Britanico-Română, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Comunicațiilor (ANRC), Asociația Națională a Providerilor de Servicii Internet (ANISP) și Revista 'COMUNIC@ȚII Mobile' - partenerul media al acestui program european, finanțat prin Programul PHARE.
Organizațiile și companiile interesate să solicite informații și să beneficieze de consultanță juridică gratuită în domeniul reglementării și aplicării principiilor și normelor concurenței, precum și al creșterii competitivității produselor și serviciilor proprii, pot contacta Secretariatul Consorțiului: eurolink@b.astral.ro.
Maria-Blanca Rodriguez-Galindo, Director Relații Internaționale al DG Concurență al Comisiei Europene:
'Capitolul 6 al Concurenței este unul dintre cele mai dificile capitole în privința aderării la Uniunea Europeană și așa au stat lucrurile și în celelalte țări candidate. Consiliul Concurenței are un rol foarte delicat în rezolvarea acestui capitol pentru că se poate ajunge la lupta împotriva unor interese, ca în cazul situațiilor de monopol. Până acum s-a dorit o abordare sectorială, considerându-se că acesta reprezintă un domeniu pentru specialiști. Dar concurență înseamnă și economie funcțională, așa încât, în ultimele luni percepția europeană este analizată într-un context mai larg.
Pentru statele care au aderat în acest an, Capitolul 6 a fost ultimul capitol încheiat. Legile trebuie adoptate și puse în aplicare. Statele trebuie să creeze capacitatea administrativă de a pune în practică acest mecanism complex. Nu este deloc ușor, ci chiar o procedură foarte complicată. Apoi, țara trebuie să dovedească că a pus în practică această politică concurențială, că a adoptat decizii de implementare a acestor condiții și că legislația a fost corect înțeleasă. În cazul României, esențial acum este menținerea punerii în aplicare a deciziilor Consiliului Concurenței pe probleme concurențiale și acest lucru va duce la încheierea Capitolului 6. Așa au stat lucrurile și în cazul celor 10 țări din Uniunea Europeană. Păstrăm modelul și aici pentru că pe aceleași principii se fac negocierile și cu celelalte țări. Aceste principii au fost stabilite de Consiliul Europei în Copenhaga, dar nu funcționează la fel în cazul celorlalte capitole de aderare, fiind o strictețe mult mai rigidă în privința Capitolului 6. Pe baza experienței acumulate, Comisia a înțeles că nu trebuie comparate capitolele între ele, ci trebuie judecate în parte. În plus, din punct de vedere politic și legislativ o țară poate fi pregătită pentru competiție, dar se poate ca firmele și organizațiile ei să nu fie.'
Mihai Berinde, președintele Consiliului Concurenței
'Suntem în situația de a implementa o serie de prevederi în legislația românească în corelație cu cele europene. Sper ca până la sfârșitul anului să încheiem negocierile Capitolului 6, cel al Concurenței și al competitivității economice. În plus, țin să menționez faptul că negocierile pentru acest capitol sunt cele mai dificile datorită particularităților privind problema regulilor de concurență și acquis-ul comunitar care trebuie adoptat de acum, și nu începând din 2007. În cazul Capitolului 6, regulile trebuie aplicate din momentul încheierii capitolului, și nu din cel al integrării în Uniunea Europeană, iar aici analizele sunt mult mai stricte pentru că odată încheiat capitolul, înseamnă că România are o piață la fel de concurențială ca cea a Uniunii Europene.'
Alexandrina Hîrțan, vicepreședinte ANRC:
'Sectorul telecom deține 10% din actualul PIB al României, ceea ce reprezintă o piață de peste 4 mld. euro până la sfârșitul lui 2004. Acest sector strategic este o poveste de succes prin etapa liberalizării (deschisă la 1 ianuarie 2003), ceea ce a deschis calea spre un mediu concurențial. E vorba de un capitol definitivat cu UE încă din noiembrie 2002. ANRC, factorul de reglementare, a încheiat în acest sens un protocol cu Consiliul Concurenței din România, în iulie 2004, pentru o mai bună gestionare a mediului concurențial din zona noastră de acțiune. În prezent, avem în lucru modelele de costuri pentru interconectarea între operatori. La nivel reglementativ, România este una dintre cele mai avansate țări.'
Personalitatea anului 2004 pentru
O Românie Europeană
Casa Europei 'EUROLINK' decernează anual distincția 'Personalitatea Anului pentru o Românie Europeană'. În acest an, pe 8 octombrie, decernarea distincțiilor Casei Europei 'EUROLINK' din București a avut ca laureați următoarele personalități românești și europene ce-au adus o contribuție deosebită în favoarea aproprierii societății românești de principiile, valorile și standardele europene, precum și pentru promovarea schimburilor de experiență între România și Uniunea Europeană:
l- Dl Mario MONTI '“ Comisarul european pentru Concurență '“ Comisia Europeană;
- Dl Pieter Van WOLTHERS '“ Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos la București;
- Dl Giuseppe MERLO '“ Președintele Băncii Unicredit - România
- Dl Peter IMRE '“ Corporate Affairs Manager al Companiei Philip Morris în România;
- Dna Andreea ROȘCA '“ Redactor Șef al revistei 'Capital', Grupul de Presă Ringier
- Dl Mihai DARABAN '“ Președintele Camerei de Comerț, industrie, Navigație și Agricultură a Județului Constanța, Prim Vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie a României.
Distincțiile au fost înmânate pe 8 octombrie, la Constanța, de către dl. Sever AVRAM, președintele executiv al EUROLINK.
