După Parlament, ideea de opoziție, economie, salariați la stat și pensionari, acum presa este cel mai mare pericol pentru regimul Băsescu. Asta s-a proferat la adresa mass media în ultima ședință a CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a țării) de astăzi. În loc să găsească soluții pentru ieșirea țării din criza fără precedent în care ne-au băgat, membrii CSAT au identificat pericolul real împotriva României în campaniile de presă ce dezvăluie averile ilegale, ilicite și profund imorale ale actualei Puteri. Este clar că dacă averile nesimțite ale acestor aventurieri politici apar pe toate posturile TV și în ziare, pe site-uri, și ultimul lor gram de credibilitate se duce naibii. Țara însă se poate prăbuși, dar imaginea politicianului de la putere… niciodată. De fapt, ei sunt geniali, însă țara aceasta nu îi merită deloc.
Boc: strategia CSAT include campaniile de presă printre vulnerabilități
Strategia de Apărare discutată în CSAT realizează un inventar al vulnerabilităților țării și include și campaniile de presă reflectând astfel realitatea din ultimii ani, indiferent dacă acest lucru place sau nu, a pretins azi premierul Emil Boc. Acesta susține că mass-media beneficiază de o totală libertate, dar a cerut jurnaliștilor să efectueze o comparație între articolele de presă publicate în mandatul Guvernului PSD și perioada actuală. „Acest document face un inventar al vulnerabilităților existente și aici avem un șir de peste 15 vulnerabilități la care aș menționa că este un element introdus care reflectă o realitate din ultimii ani. Ne place sau nu ne place, este o realitate. El trebuie văzut ca atare, analizat, Parlamentul este cel ce va analiza aceste lucruri și pe cei care au urme de îndoială îi invit să compare emisiunile de radio și televiziune, atât din domeniul public cât și din cel privat, din perioada 2001-2004 cu perioada 2009-2010", incită Boc. Premierul arătă astfel spre fenomenul campaniilor de presă la comandă, cu scopul de a denigra instituții ale statului prin răspândirea de informații false despre activitatea acestora, sau presiunile exercitate de trusturile de presă asupra deciziei politice, în vederea obținerii de avantaje de natură economică sau în relația cu instituții ale statului. Campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituții ale statului, diminuarea capacității de aplicare a legii de către unele instituții și presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilități în Strategia de Apărare discutată marți în CSAT. Potrivit documentului transmis Parlamentului de președintele Traian Băsescu, spre dezbatere și aprobare, principalele vulnerabilități ale României sunt diminuarea capacității de aplicare a legii de către unele instituții ale statului, capacitatea administrativă redusă la nivel central și local și politizarea excesivă a unor instituții, atât la nivel local cât și național. Acest capitol mai indică drept puncte slabe corupția, cu implicații asupra funcționării instituțiilor statului și cu efecte negative asupra vieții cetățeanului, evaziunea fiscală, contrabanda și practicile specifice economiei subterane. De asemenea, lipsa unui mecanism coerent de previziune, prognoză, programare, planificare, execuție și control care să-l susțină conducerea bugetară în sistem multianual și pe bază de rezultate, pornind de la coerență în formularea și implementarea politicilor publice este identificată ca o vulnerabilitate. În aceeași categorie mai sunt trecute în document dezechilibrele bugetare generate de decizii politice greșite, scăderea calității serviciilor publice de sănătate, crima organizată, precum și presiunile și influența pe care aceasta încearcă să le exercite asupra instituțiilor statului, asupra mass media și a unor reprezentanți ai clasei politice.
Vina dezastrului național e în curtea presei
Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituții ale statului, prin răspândirea de informații false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obținerii de avantaje de natură economică sau în relația cu instituții ale statului reprezintă o altă vulnerabilitate a statului român, conform documentului. Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis, astăzi, ca termenul pentru redactarea raportului privind Strategia Națională de Apărare a Țării să fie 1 septembrie, Parlamentul urmând să dezbată documentul în sesiunea din toamnă. CSAT a decis, ieri, să înainteze Parlamentului, spre aprobare, Strategia de Apărare a Țării, propusă de șeful statului, Traian Băsescu declarându-se dispus să fie receptiv la recomandările membrilor Parlamentului cu ocazia dezbaterilor din forul Legislativ. Președinția a informat, printr-un comunicat, că membrii CSAT au analizat Strategia de Apărare a Țării, propusă de președinte.
CT Popescu: incriminarea presei ca risc de siguranță națională, grav atentat la libertatea presei
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a declarat că incriminarea presei ca instituție drept risc de siguranță națională este „cel mai grav atentat la libertatea presei, și nu numai, produs după 1989", conform Mediafax. „Sensul a ceea ce apare în paragraful deja mult discutat din documentul CSAT l-am mai întâlnit de multe ori în ultimii 20 de ani. Toate puterile perindate la conducerea României în această perioadă și-au dorit o presă supusă, un simplu transmițător pentru mesajele politicianului către populație. Orice ieșire din acest cadru devenea automat, și pentru Ion Iliescu, și pentru Emil Constantinescu sau Adrian Năstase, un atac nu la adresa respectivului, o, nu, ci la adresa țărișoarei. De multe ori am auzit politicieni de vârf aruncând în spinarea presei toate relele din țară și toate eșecurile guvernării. Dar este prima dată acum, în regimul Băsescu, când aceste frustrări agresive iau o formă oficială, fiind consemnate într-un document de stat la cel mai înalt nivel", a spus Cristian Tudor Popescu. Totodată, jurnalistul a apreciat că presa are probleme grave, dar acestea nu trebuie tratate la nivelul CSAT, ci punctual.
„Firește, problemele presei sunt grave, poate mai grave decât cele enunțate în paragraful cu pricina, prin care presa este identificată ca un risc pentru siguranța națională, dar ele trebuie tratate punctual și nu de către CSAT. Fiecare jurnalist răspunde, în solidar sau nu cu angajatorul său, pentru ceea ce spune, scrie și face. Nu sunt de părere că jurnaliștii trebuie situați într-o sferă privilegiată în raport cu autoritățile, dar Poliția, Parchetul, Tribunalul, să-si facă datoria ca în cazul oricărui cetățean. Dar este absurd ca niște derapaje deontologice sau infracțiuni produse în presă să fie de competența CSAT și văzute ca atentate la siguranța națională. Cine ar trebui să le rezolve atunci? SRI, SIE, Contrainformațiile armatei, armata însăși, adică Ministerul Apărării, că doar e vorba de siguranța națională?", se întreabă Tudor Popescu. „Incriminarea presei ca instituție drept risc de siguranță națională este cel mai grav atentat la libertatea presei și nu numai produs după 1989", a conchis Cristian Tudor Popescu.
ONG-urile media: strategia Națională de Apărare este superficială și amenință democrația
ONG-urile de media din România condamnă concluziile din Strategia Națională de Apărare a Țării conform cărora presa reprezintă o vulnerabilitate la adresa securității naționale, amintind că rolul presei într-o democrație este acela de a informa, chiar dacă asta presupune critici.
„Reamintim președintelui României și CSAT că rolul presei într-o societate democratică este acela de a informa publicul în legătură cu chestiuni de interes public. Atunci când jurnaliștii informează publicul, există și riscul ca instituții ale statului să fie criticate. Riscul ca jurnaliștii să se înșele și să «răspândească informații false» este un risc asumat în orice democrație în virtutea respectării dreptului la libertatea cuvântului", se precizează într-un comunicat de presă al mai multor organizații care apără libertatea presei. În opinia semnatarilor documentului, responsabilitatea presei este „să transmită informații", iar a publicului „să le primească și să le evalueze". „Politicienii și funcționarii publici au posibilitatea să contracareze orice informații eronate transmise de presă", mai afirmă reprezentanții ONG-urilor. Aceștia critică și faptul că documentul adoptat de CSAT „nu conține și nici nu face trimitere la niciun fel de dovezi în legătură cu posibile campanii de presă la comandă", lucru valabil și în cazul afirmației conform căreia există „presiuni exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obținerii de avantaje de natură economică sau în relația cu instituții ale statului".
Astfel, în opinia semnatarilor comunicatului, Strategia Națională de Apărare „generalizează abuziv situații pe care le presupune a fi reale, iar prin acest fapt calomniază presa în ansamblul ei". „Acest document oficial, care conține enunțuri superficiale și acuzații împotriva presei în ansamblul ei, constituie o amenințare severă la adresa libertății cuvântului, prin faptul că el poate fundamenta inițiative legislative menite să desființeze orice afirmație critică la adresa instituțiilor statului. De aceea condamnăm afirmațiile din Strategia CSAT și facem un apel la Parlamentul României să aducă modificările necesare acestui document, eliminând referirile la vulnerabilitatea pe care o reprezintă critica de presă", arată comunicatul citat. Documentul este asumat de ActiveWatch - Agenția de Monitorizare a Presei, de Centrul pentru Jurnalism Independent, de Asociația Patronală a Editorilor Locali, de Convenția Organizațiilor de Media, de Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind, de Patronatul Presei din România Romedia și de Centrul de Resurse Juridice.
