Primul zbor privat spre Stația Spațială Internațională (ISS), care urma să fie efectuat de compania americană SpaceX, a fost amânat pentru a patra oară, din cauza unei defecțiuni tehnice, iar următoarea tentativă ar putea avea loc marți.
Zborul - prevăzut cu o capsulă Dragon, care urma să fie transportată în spațiu cu o rachetă Falcon 9 - era programat sâmbătă, ora 08.55 GMT, de la baza aeriană Cape Canaveral din apropiere de Centrul spațial Kennedy din Florida.
Dar motoarele rachetei au fost oprite chiar cu puțin timp înainte de lansare. Computerele de la bordul capsulei indicau faptul că unul dintre motoarele rachetei nu funcționa la capacitatea maximă, informează site-ul bbc.co.uk citat de Mediafax.
În cazul acestui zbor, nu există o fereastră de lansare, ci doar un moment precis pentru lansare. SpaceX va putea efectua o a doua tentativă marți, la ora 07.44 GMT.
SpaceX încearcă să devină prima companie privată care trimite un vehicul spațial spre ISS, de obicei misiunile spațiale fără echipaj uman la bord fiind efectuate de agențiile guvernamentale.
Capsula Dragon - care are o greutate de șase tone, o lungime de 5,2 metri și un diametru de 3,6 metri - va deveni, dacă totul se va desfășura conform planurilor, primul vehicul spațial privat care se va conecta cu ISS. Pentru această primă conectare, astronauții de la bordul ISS vor folosi un braț robotizat al stației pentru a prinde capsula Dragon.
Înainte de lansarea programată sâmbătă, patronul companiei SpaceX, Elon Musk, în vârstă de 40 de ani, un american de origine sud-americană, s-a declarat încrezător în succesul misiunii capsulei Dragon, ce va fi lansată de racheta purtătoare Falcon 9. "NASA este încrezătoare, iar noi ne simțim la rândul nostru încrezători", afirma Elon Musk, considerând că "șansele de reușită sunt de peste 50%" și promițând că va încerca din nou în caz de eșec.
"Atenția provocată de această misiune creează așteptări foarte mari și, deși va fi doar un zbor de testare, consecințele unui eșec ar putea fi considerabile", afirma și John Logsdon, fostul director al Space Policy Institute de la Universitatea George Washington, colaborator apropiat al NASA.
NASA pariază mult pe succesul SpaceX, întrucât agenția spațială americană contează pe sectorul privat - cu care a încheiat parteneriate pentru a prelua ștafeta după retragerea din circulație a navetelor spațiale americane, în iulie 2011 - pentru a transporta încă din acest an și la costuri mai mici materiale și provizii la bordul ISS și, ulterior, astronauți, începând din 2015.
În prezent, NASA depinde exclusiv de capsulele rusești Soyuz - care au trei locuri - pentru a-și trimite astonauții la bordul ISS și plătește Rusiei suma de 50 de milioane de dolari pentru un loc la bordul acestor vehicule.
În ceea ce privește misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo rusești Progress, europene (ATV) și japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată și care se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.
Capsula americană Dragon, care poate transporta pe ISS o încărcătură utilă de șase tone, se poate întoarce pe Terra cu o încărcătură de trei tone și are costuri de operare mult mai mici, întrucât este reutilizabilă.
În virtutea unui contract de 1,6 miliarde de dolari încheiat cu NASA, compania SpaceX va efectua 12 misiuni de aprovizionare a ISS pe parcursul a patru ani.
NASA a încheiat și un contract de 1,9 miliarde de dolari cu Orbital Sciences Corporation, pentru opt misiuni de reaprovizionare a ISS prin intermediul lansatorului Antares și a capsulei Cygnus, care ar putea zbura pentru prima dată în spațiu în vara sau în toamna acestui an.
NASA a distribuit, totodată, 270 de milioane de dolari unor companii considerate ca fiind promițătoare în domeniul transportării astronauților la bordul ISS. Este vorba, în afară de SpaceX, de companiile Boeing, Sierra Nevada și Blue Origin.
ISS este un proiect spațial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanțat în principal de Statele Unite ale Americii și la realizarea căruia participă 16 țări. Stația este ocupată în permanență, din noiembrie 2000, de echipaje comune.
ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotație completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spațiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.
