
Oficialii Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, în cadrul intalnirii din 17 noiembrie a.c., cu reprezentanții asociațiilor profesoniale în domeniul IT&C, au discutat și despre proiectul privind dezvoltarea infrastructurii de bandă largă în zonele defavorizate (Ro-NET).
Prezent la întâlnire, Corneliu Mănescu, coordonator al proiectului Ro-NET, a subliniat faptul că, în perioada 19 aprilie-31 august 2011, s-a derulat o sesiune de consultări publice, inițiată direct de Comisia Europeana, cu tema: propuneri și recomandări ale tuturor părților interesate (operatori, asociații de profil), în vederea modificării directivelor și regulamentului de acordare a ajutoarelor de stat pentru rețele de broadband și NGN. În urma acestui proces, nu s-a primit nicio recomandare de la aceste organizații de profil din România.
Coordonatorul proiectului a prezentat sintetic caracteristicile proiectului broadband Ro-NET, solicitând o mai mare implicare a tuturor părților interesate în procesul de definire a modelului operațional, invitându-i pe aceștia la o participare directă la întâlnirile de lucru consultative .
La finalul discuției, Corneliu Mănescu a precizat importanța participării tuturor părților interesate la dezbaterea publică și la întâlnirile de lucru consultative săptămânale, aceasta fiind unica posibilitate de a stabili într-un mod armonios și unanim acceptat, toate detaliile ce vor sta la baza principiilor fundamentale enunțate anterior și care vor constitui documentația de proiect. După prima sesiune de consultări publice, ce se va încheia pe 10.01.2012, pe baza raportului comun asumat de toți participanții, prenotificarea oficială va fi transmisă către CE , termenul limită pentru aceasta fiind 25.01.2012.
Invitații au salutat modul profesionist în care MCSI a abordat proiectul, considerat ca și pierdut, asigurându-ne de totalul lor sprijin și susținere, pentru a putea realiza această investiție extrem de importantă pentru România.
Aspectele de noutate ale modului de abordare a proiectului, acele elemente care au permis ca proiectul, considerat până acum ca nefezabil, să reintre în atenția oficialilor de la CE, după ce acestea au fost prezentate în cadrul a două întâlniri cu reprezentanți ai DG Regio și DG Competition ( Bruxelles 20 octombrie și 14 noiembrie 2011). Amintim câteva dintre acestea:
a. Garantarea sprijinului politic la nivel intern, prin aprobarea în 5 oct. în șed. de Guvern, a memorandumului cu tema: proiectul Ro-NET;
b. Realizarea unui consens cu toate părțile interesate, prin redeschiderea sesiunilor de consultare publică;
c. Posibilitatea pregătirii documentației de proiect și implementarea acestuia în termenul extrem de scurt rămas la dispoziție, prin organizarea unei singure faze de licitație publică, și nu două cum erau prevăzute până acum;
d. Posibilitatea oferită operatorilor de a urmări modul de realizare a rețelelor de broadband, deoarece aceștia vor fi cei care-și vor alege ca subcontractori, firmele de construcție;
e. Garanția oferită operatorilor de a-și dezvolta planurile de afaceri, prin acordarea dreptului de folosință asupra infrastructurilor pe termene foarte lungi (15-20 ani);
f. Respectarea principiului neutralității tehnologice, prin faptul că proiectul se adresează tuturor platformelor tehnologice (radio, mobil, satelit, cablu fibră, etc.);
g. Posibilitatea oferită operatorilor de a deveni proprietari ai segmentelor de rețea de broadband, după finalizarea primei etape de folosință (15-20 ani), dacă optează la licitație pentru neacordarea ajutorului de stat pentru operare, ci numai pentru construcție și echipare;
h. Reducerea cheltuielilor de construcție, în faza de implementare și asigurarea unei sustenabilități a proiectului în faza de operare, prin reducerea cheltuielilor cu spațiile de colocare în punctele de distribuție, care vor fi asigurate acum de către UAT-uri, la nivelul fiecărei zone albe.
i. Modalitatea de organizare a licitației, care va asigura participarea nediscriminatorie a tuturor categoriilor de operatori (mari, medii, mici), prin gruparea zonală și subzonală și limitarea participării unui operator la un număr limitat dintre acestea.





