Pe 25 ianuarie a fost Ziua Europeană a Protecției Datelor, ocazie cu care la Sibiu, noua capitală culturală europeană, Prefectura Județului Sibiu și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal au organizat o masă rotundă la care a participat și Autoritatea de Reglementare pentru Comunicații și Tehnologia Informației. Dar ianuarie s-a dovedit o lună aglomerată în autorități-cu-nume-foarte-lungi care și-au disputat competențele în domeniul protecției drepturilor persoanelor la viață privată din punctul de vedere al accesului și prelucrării datelor cu caracter personal.
Taxă pe prelucrarea datelor clienților
În România funcționează din 2002 o agenție numită Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) către care ar trebui să se notifice și să plătească o taxă orice persoană fizică sau juridică ce solicită și stochează datele personale ale clienților, fie chiar și numele și prenumele. Taxa este de 100 RON pentru persoane fizice și de 1000 RON pentru firme. ANSPDCP poate face controale și da amenzi celor care nu s-au notificat. Până în prezent, doar 4.252 de firme
s-au notificat, iar amenzile au însumat 40.000 RON. Dincolo de imensitatea birocratică a pretenției de a taxa și autoriza separat prelucrarea de date de către cele cca. 500.000 de firme plus instituțiile de stat din România, ANSPDCP are funcția utilă de a gestiona conflictele între persoane fizice și agenții economici privitoare la divulgarea sau abuzul de informații cu caracter personal. Autoritatea investighează, din oficiu sau la cerere, posibile nereguli în prelucrarea de date, poate dispune suspendarea, încetarea prelucrării datelor sau chiar și ștergerea parțială ori integrală a acestora și poate reclama în justiție. "Dacă primiți email-uri, telefoane sau mesaje poștale nedorite, promoționale sau de orice alt fel, ne puteți sesiza, iar noi investigăm cine vi le trimite și cum a obținut datele dumneavoastră, sancționându-l pe cel care, din neglijență sau intenționat, nu vi le-a protejat corespunzător", declară purtătoarea de cuvânt a ANSPDCP, Alina Săvoiu, citată de Mediafax. În 2006, instituția a înregistrat 52 de plângeri privind încălcarea dreptului la viață intimă, familială și privată a persoanelor fizice și a făcut 147 de investigații.
Factura detaliată este un fel de drept de acces la propriul dosar
Ca autoritate de reglementare în comunicații și, mai nou, în tehnologia informației, ANRCTI gestionează aproximativ 2500 de operatori de comunicații, care la rândul lor operează baze de date cu milioane de intrări. ANRCTI are atribuții de reglementare inclusiv în domeniul protecției drepturilor persoanelor la confidențialitatea datelor personale în comunicații, stabilind cerințele minime de securitate în domeniu și conținutul facturii detaliate. Până acum, ANRCTI
s-a axat pe stabilirea informațiilor din factura detaliată, care trebuie să fie transparente pentru ca utilizatorii să poată decide în cunoștință de cauză pentru tot ce plătesc.
O altă autoritate a statului cu competențe în domeniul facturii este Asociația Națională de Protecția Consumatorilor (ANPC), care de curând a cerut operatorilor de telefonie, Internet și TV să renunțe la solicitarea plății în avans a abonamentului. Ca urmare, doar RCS&RDS a anunțat că se conformează. UPC a renunțat la plata în avans de anul trecut. Încă așteptăm anunțurile operatorilor mobili și pe al RomTelecom.
Lista numerelor apelate și IP-urilor intră în sfera de protecție a vieții private
Spre deosebire de conflictele dintre persoane fizice și agenții economici privați, conflictele dintre individ și instituțiile statului - care pot abuza de accesul lor privilegiat la bazele de date cu informații cu caracter personal, inclusiv la cele deținute de agenții economici - trimit direct la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, deoarece legislația românească actuală nu garantează protecția lor. Într-o luare de poziție din 25 ianuarie, Agenția de Monitorizare a Presei (AMP) arată că Ordonanța de urgență 131/2006 pentru modificarea și completarea legii nr. 508/2004 restrânge drastic garanțiile menite să protejeze dreptul la viața privată de imixtiunea statului, în condițiile în care "există exemple recente ale unor astfel de abuzuri: informații de pe calculatoarele unor jurnaliști copiate de către procurori, calculatoare confiscate, presiuni exercitate de procurori asupra unor jurnaliști pentru a-i determina pe aceștia să-și dezvăluie sursele".
În curând, toți utilizatorii de comunicații din România și din UE vor fi într-o situație similară acestor jurnaliști. O directivă europeană obligă toți operatorii de comunicații să filtreze și să stocheze corespondența electronică a utilizatorilor. Problema este că, în România, accesul la aceste date se poate face fără mandat judecătoresc.
În interpretarea dată OU 131/2006, Ministerul Justiției face distincția între conținutul comunicațiilor și lista acestor comunicații - numerele apelate, adresele, IP-urile - și precizează că "accesul procurorului la sisteme informatice fără mandat din partea judecătorului este permis exclusiv în al doilea caz", ceea ce nu ar reprezenta o încălcare a dreptului la viață privată.
AMP arată, însă, că poziția Curții Europene a Drepturilor Omului contrazice această interpretare: "Reamintim Ministerului de Justiție că în cauza Malone vs. Marea Britanie, în care poliția britanică a obținut de la operatorul de telecomunicații lista telefoanelor pe care persoana investigată le apelase, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că "Lista de telefoane apelate conține informații, în particular numerele apelate, care sunt un element integrant în comunicațiile făcute prin intermediul telefonului. În consecință, dezvăluirea acestor informații către poliție constituie, în opinia Curții, o interferență cu un drept garantat de Articolul 8" (Articolul 8 garantează dreptul la respectarea vieții private și de familie). În consecință, în viziunea Curții, astfel de informații (lista telefoanelor apelate, lista IP-urilor etc.) intră în sfera de protecție a vieții private, ceea ce contrazice poziția Ministerului de Justiție în această problemă".
Conform ANRCTI, Directiva Europeană privind filtrarea și stocarea datelor cu caracter personal generate/prelucrate de furnizorii de comunicații urmează a intra în vigoare la 15 septembrie 2007 în România. În privința datelor provenite de pe Internet, Directiva permite Statelor Membre să amâne aplicarea prevederilor ei până la 15 martie 2009. România a solicitat perioada maximă de tranziție.
