PricewaterhouseCoopers a dat publicității la începutul lunii aprilie a.c. studiul privind piața
de fuziuni și achiziții din Europa Centrală și de Est pentru 2004. Acesta include peste 1200 tranzacții din domeniul privat, făcute publice, precum și 350 de privatizări, în 9 țări din regiune: Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Rusia, Slovacia și Slovenia.
Concluziile sunt că anul 2004, din punct de vedere economic, a fost unul foarte bun pentru România, iar activitatea de fuziuni și achiziții nu a făcut nici ea excepție.
În 2004, creșterea economică a depășit așteptările autorităților, fiind cea mai mare din ultimii 15 ani; inflația a scăzut pentru prima dată sub pragul de 10%, iar investițiile străine directe au însumat aproape 5 mld. USD (4 mld. euro), evidențiind interesul tot mai mare al investitorilor străini. Este foarte clar că majorarea investițiilor străine directe s-a datorat, în mare măsură, marilor privatizări din 2004. Totodată, stabilitatea economică și politică, ca și perspectiva aderării la Uniunea Europeană în 2007, au avut o influență pozitivă asupra preferinței investitorilor.
Privatizări așteptate în telecom
Piața de fuziuni și achiziții a înregistrat o puternică dezvoltare pe măsură ce tot mai multe companii locale și-au continuat consolidarea pe o piață din ce în ce mai competitivă, iar investitorii străini sunt din ce în ce mai atrași de piața românescă datorită calificării înalte a forței de muncă și a costurilor reduse cu personalul. Cele mai active sectoare ale industriei din punct de vedere al fuziunilor și achizițiilor au fost industria prelucrătoare, telecomunicațiile, serviciile financiare și industria alimentară și de băuturi. Pentru următorii 2 ani, alte importante privatizări sunt așteptate, pentru care procesul de privatizare a fost inițiat deja sau va începe în 2005. Printre cele mai importante companii sunt societățile de distribuție a energiei electrice și complexele energetice, în sectorul energiei, BCR și CEC, în sectorul bancar, sau companiile S.N. Radiocomunicații și Postelecom în sectorul telecom. Analiștii PWC consideră că fluxul de capital străin va continua să crească prin fuziuni și achiziții, datorită faptului că atât costurile scăzute cu salariile cât și riscul economic și politic scăzut, fac din țara noastră un loc potrivit pentru mutarea unităților de producție a diferitelor companii din Uniunea Europeană. Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană va continua să modeleze în următorii doi ani mediul economic românesc, crescând competiția și astfel ducând inevitabil la o consolidare a pieței prin fuziuni și achiziții.
Starea pieței de fuziuni și achiziții
Un număr de 42 de tranzacții în sectorul privat au fost făcute publice în 2004, reliefând creșterea activității de fuziuni și achiziții (33 tranzacții în 2003 și 30 în 2002). Valoarea pieței de fuziuni și achiziții a crescut semnificativ în 2004, fiind estimată la 1,4 mld. USD. Comparativ cu anul 2003 aceasta reprezintă o creștere de 157%, una dintre cele mai mari din regiune. Cu toate acestea, România se situează pe locul 6 între cele nouă țări cuprinse în studiu din punct de vedere al valorii pieței de fuziuni și achiziții (la fel ca în 2003), în urma piețelor mai dezvoltate precum Rusia, Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia. Dar mai important este faptul că valoarea medie a unei tranzacții (pentru tranzacțiile ale căror valori au fost făcute publice) a crescut de la numai 8 mil. USD în 2002, la 18 mil. USD în 2003 și 41 USD mil. în 2004, ca urmare a creșterii capitalizării companiilor. Contribuția investitorilor străini la activitatea de fuziuni și achiziții a fost ridicată în 2004 față de 2003. Investitorii străini au realizat 76% din totalul tranzacțiilor, dezvăluind faptul că și firmele românești preferă parteneri strategici cu potențial financiar superior firmelor locale, care îi pot ajuta să facă față competiției din ce în ce mai mari a produselor vestice. Austria s-a situat în topul investitorilor, cu 7 tranzacții, urmată de SUA cu 5 tranzacții și Germania cu 4. Austria se situează pe prima poziție și din punct de vedere al valorii tranzacțiilor, cu circa 433 mil. USD, cei mai mari investitori fiind Kronospan, Immofinanz, Meinl European Land și Lasselsberger, urmată de Canada cu 300 mil. USD (creșterea numărului de acțiuni deținute de TIW în Mobifon) și Ungaria cu 117 mil. USD (prin achizițiile făcute de OTP Bank și MOL).
Telecomul a urcat pe locul doi
Cel mai activ sector ca număr de tranzacții încheiate a fost industria prelucrătoare, la fel ca în 2003. Pe locul 2 s-a situat sectorul telecom, cu 7 tranzacții, urcând o poziție în top. Acest sector nu numai că este unul dintre cele mai dinamice ale economiei, dar a și generat un număr mare de tranzacții datorită procesului de consolidare. Liberalizarea pieței de telecomunicații din 2003 a condus la creșterea competiției și în segmentul telefoniei fixe. Astfel companiile telecom care au pornit de la cablu TV și Internet își consolidează poziția pe piață prin fuziuni și achiziții pentru a-și diversifica serviciile și a obține cote pe piața telefoniei fixe.
Rezultatele studiului
O sumă record pentru România, estimată la 2,9 mld. euro, s-a înregistrat în 2004 - reprezentând 53 de privatizări făcute publice. O mare parte a acestei sume reprezintă investiții străine făcute de doar patru investitori care s-au angajat să plătească în jur de 2,7 mld. USD pentru cinci mari companii din sectorul de petrol, gaze și electricitate. Începută cu mari întârzieri, privatizarea din sectorul energiei a avut, în sfârșit, loc. Cea mai importantă privatizare din istoria post-comunistă este privatizarea SNP Petrom SA, cea mai mare companie din punct de vedere al cifrei de afaceri (2,3 mld. euro estimată pentru 2004) și al capitalizării (7 mld. euro la mijlocul lunii martie 2005).
Câștigătorul licitației a fost compania austriacă OMV care s-a angajat să plătească 1,86 mld. USD (1,49 mld. euro) pentru 51% din acțiunile Petrom (669 mld. euro pentru o treime din acțiuni și alte 830 mil. euro pentru mărire de capital în vederea obținerii majorității) potrivit informațiilor publice. Trebuie precizat că investitorii străini au fost implicați în doar 11 din cele 53 de privatizări românești din 2004 (Austria 1, Franța 2, Germania 1, Italia 2, Multi-europeană 1, Rusia 1, Elveția 1, Ucraina 1 și SUA 1), însă sumele investite de aceștia reprezintă 97% din totalul pieței estimate. Astfel, privatizările din sectorul energiei au propulsat România pe locul 3 după Polonia si Rusia, din punct de vedere al valorii totale a tranzacțiilor, în timp ce în 2003 România se situa pe locul 5. Exceptând cele patru mari tranzacții, valoarea medie a unei tranzacții în sectorul public a fost de doar 4 mil. USD. Această valoare, ce reprezintă doar prețul plătit pe acțiuni, nu indică însă adevărata valoare a tranzacției ce cuprinde în plus de multe ori și datoriile societăților asumate de noii proprietari. Majoritatea privatizărilor au avut loc în industria prelucrătoare, în timp ce în sectorul energiei au fost cele mai mari tranzacții.
