- Sectorul public nu poate susține creșterea economică – conform Canalys
- Managerii români cred în stimulentele statului – conform Deloitte
Două rapoarte, de astăzi, ale unor case de consultanță cunoscute ne pun pe gânduri prin perspectiva total opusă pe care o oferă revenirii industriei de IT europene și din România. Astfel, în timp ce Canalys exclude o creștere economică în zona IT bazată pe proiectele din sectorul public, Deloitte susține exact contrariul, făcând un sondaj cu managerii din România. O perspectivă europeană, negativă și una locală, pozitivă, asupra aceleiași realități - nu numai că ne furnizează o stresantă percepție dilematică, dar ne ridică și serioase semne de întrebare asupra seriozității analizei datelor și cifrelor cu care lucrează marile companii de consultanță din industria IT&C.
Sectorul public - prea slab ca să susțină revenirea economică
Sectorul public este prea slab ca să poată susține revenirea la creștere economică în 2010, este concluzia „State of the Economy" - cel mai nou raport, de azi, al companiei americane Canalys, ce asigură analize de date și consultanță strategică pentru marii vendori globali de IT&C. Peste 100 de reselleri din întreaga Europă au acordat cele mai mici ratinguri sectorului public la criteriul performanță, mult în urma altor sectoare strategice cum ar fi educația, sănătatea și IMM-urile.
Ca reacție la creșterea datoriilor guvernelor europene, acestea promit reduceri bugetare semnificative, însă rezultatul sondajului trage un semnal de alarmă în direcția companiilor IT&C ce vizează sectorul public, pentru a-și diversifica sursele de creștere economică în 2010. „Chiar dacă sectorul public a asigurat dinamica banilor anul trecut, acesta nu poate susține nivelul cheltuielilor și în 2010", susține Alex Smith, analist la Canalys. „Tăierea critică a bugetelor la nivelul întregii Europe va avea, fără îndoială, un impact major în domeniul achiziții publice, iar companiile care se vor orienta rapid către sectorul privat vor avea de câștigat în a doua jumătate a anului 2010.", conform lui Alex Smith.
Canalys susține că nivelul datoriei publice în multe state europene rămâne o problemă serioasă pentru întreaga regiune. Astfel, în timp ce Grecia a atras mai mult atenția mass-media din cauza demonstrațiilor violente de la Atena, mai multe țări, precum Ungaria, România și Letonia au statut de țări aflate în pericol, fapt ce limitează sever capacitatea acestora de a se împrumuta. Agențiile de credit internaționale au retrogradat, de asemenea, și țări ca Portugalia și Spania, ale căror piețe de IT&C cu siguranță vor avea de suferit în viitorul foarte apropiat. „Cea mai mare problemă nu este mărimea datoriilor în sine, ci proporția datoriilor în PIB, precum și capacitatea de a rambursa aceste datorii", pretinde Alastair Edwards. „După Grecia ți alte țări ca Portugalia, Belgia și Italia au acum cele mai ridicate niveluri ale datoriei în PIB, evidențiind vulnerabilitatea acestora", menționează Edwards.
„Este uimitor cât de repede se pot schimba lucrurile", susține Smith. „De exemplu, comunitatea financiară a fost la pământ anul trecut, dar apetitul ei mare pentru IT și, mai important, pentru bugete considerabile care pot satisface acest apetit, se pot întoarce în 2010". Resellerii chestionați au dat un semn de optimism în privința revenirii economice în anul 2010, peste jumătate din respondenții sondajului anticipând un trimestru al doilea cu puternice creșteri, iar 74% dintre respondenți previzionând o creștere în a doua jumătate din acest an.
Managerii români pun pe primul loc stimulentele statului pentru relansarea economiei
Recesiunea globală prelungită este principalul factor de risc pentru creșterea afacerilor, iar 2010 pare să fie anul în care fiecare este pe cont propriu, în timp ce stimulentele guvernamentale sunt cel mai important „catalizator" care ar putea relansa economia, pretind șefii companiilor din România. „Companiile nu se mai așteaptă și nici nu mai supraestimează importanța sprijinului extern, căutând soluții în propriul lanț de business și subliniind nevoia de noi măsuri guvernamentale de sprijin. Peste o treime dintre directorii executivi chestionați consideră acum că stimulentele guvernamentale sunt cel mai important catalizator care poate relansa economia (34%, față de 21%, anul trecut). Apelul către stat este evident și pe palierul fiscal, măsurile în acest domeniu reprezentând principalul stimulent economic în opinia a 15% dintre participanți", arată cel mai nou studiu Deloitte realizat pe baza chestionării a 150 de directori executivi din România care conduc afaceri de top raportate la rezultatele financiare din 2008/2009. Respondenții au identificat și nevoia de a îmbunătăți legislația existentă în privința reglementărilor fiscale, juridice, legislație aplicabilă în diverse industrii, precum și claritatea reglementărilor și consistența aplicării lor.
Executivii din România și-au temperat, de asemenea, optimismul cu privire la momentul în care economia românească va ieși din recesiune, deși numărul „optimiștilor" rămâne încă ridicat. „Anul de criză a răvășit mediul de afaceri fragil din România, multe planuri și estimări dovedindu-se fie prea ambițioase, ori de-a dreptul nerealiste. Optimismul s-a temperat în mod evident, față de nivelul de încredere de anul trecut, doar 1% dintre liderii în afaceri anticipând ieșirea din recesiune în primul semestru din 2010, față de 39%, anul trecut. Așteptările sunt acum în mod egal împărțite între al doilea semestru al acestui an și prima jumătate a anului 2011, fiecare cu 32%", susține raportul preluat de Mediafax. Cu toate acestea, un procent neașteptat, de 34%, dintre participanții la studiu mizează pe creștere economică în următoarele 12 luni, în timp ce jumătate se așteaptă la o stagnare în aceeași perioadă.
Instituțiile financiare sunt mai optimiste cu privire la o revenire economică în a doua jumătate a acestui an, confirmând astfel teoriile conform cărora serviciile financiare, care au stat la baza crizei globale, se vor afla în linia întâi în momentul reluării creșterii, stimulând astfel relansarea celorlalte industrii. Opiniile companiilor furnizoare de bunuri de consum sunt împărțite asupra revenirii economice, un număr egal de participanți alegând între semestrul doi din 2010 și semestrul unu, respectiv doi din anul viitor. Pe de altă parte, aproape un sfert dintre directorii executivi chestionați sunt mai prudenți, considerând că relansarea economică va începe în a doua jumătate din 2011, majoritatea respondenților care au marcat această variantă reprezentând companii din industriile bunurilor de consum, prelucrătoare, farmaceutică și medicală.
La întrebarea privind principalele aspecte fiscale cu cel mai mare impact negativ asupra afacerilor în 2010, companiile revin asupra elementelor identificate și anul trecut. Astfel, comunicarea deficitară cu autoritățile fiscale și lipsa de predictibilitate în abordare sporesc neîncrederea în sistemul fiscal și pot influența negativ afacerile pentru 31% din respondenți. Mediul de afaceri continuă să acuze lipsa stabilității sistemului fiscal, în timp ce incertitudinea privind creșterea cotelor de impozitare reprezintă un alt motiv de îngrijorare pentru participanți.
În privința profitabilității, 31% dintre directorii executivi chestionați au raportat creșteri pentru 2009, în timp ce un sfert spun că profitul a stagnat. De notat că 26% dintre companiile cu profitabilitate în scădere au înregistrat un declin de peste 50% anul trecut, industria bunurilor de consum fiind de departe cea mai afectată. În unele cazuri, vânzările au scăzut sub pragul profitabilității, aproape de insolvență. Dacă 2009 a fost anul măsurilor excesive, cu reduceri masive de costuri, planuri de investiții amânate și reorganizări, companiile se realiniază acum pentru creștere, acest aspect fiind pe primul loc în topul celor trei priorități ale managerilor în acest an. Îmbunătățirea profitabilității și administrarea riscului reprezintă, de asemenea, priorități pentru mediul de afaceri.
66% dintre manageri consideră costul creditării ridicat
Referitor la sursele de finanțare, sentimentul general este că, pentru majoritatea industriilor, creditul este disponibil, deși costurile au crescut semnificativ. Cu toate acestea, creditul este greu de accesat pentru un procent semnificativ de 15% dintre directorii executivi chestionați, cu precădere pentru companiile din industrii care au fost afectate considerabil de criză, precum industria prelucrătoare, real estate și construcțiile. Per ansamblu, cererea pe piața bancară rămâne scăzută, în condițiile în care companiile românești consideră costul creditării ridicat (25%) sau mai ridicat decât în trecut (41%). Aproape o treime (28%) dintre participanții la studiu spun că vor apela mai puțin la creditele bancare pentru a-și finanța afacerea în 2010, în timp ce 11% spun că le vor folosi mai mult.
„Acest lucru arată că directorii executivi își restrâng planurile de investiții și de extindere, cât timp companiile funcționează în regim de supraviețuire. Companiile caută soluții mai ieftine pentru a-și susține activitatea. Creditul furnizor este prima variantă la care se gândesc companiile, iar profitul reinvestit a doua. De asemenea, vânzarea de active poate genera noi lichidități", arată studiul Deloitte. Managerii români consideră că la ieșirea din criza economică principalele avantaje pentru companii ar putea fi angajați mai bine calificați, o calitate a serviciilor mai înaltă și o notorietate crescută a brandului.
La întrebarea legată de strategiile de business pe care managerii le au în vedere în 2010 în condițiile actuale ale pieței, un sfert din respondenți se gândesc să lanseze produse noi, iar 22% să extindă baza de clienți. Participanții la sondaj reprezintă companii din industria bunurilor de larg consum, servicii financiare, tehnologie, media și telecomunicații, industria prelucrătoare, energie și resurse, aviație și servicii de transport, precum și industria medicală și farmaceutică, fiind excluse firmele din domeniul imobiliar și construcții, afectate semnificativ de criză, pentru a evita distorsionarea rezultatelor generale.
