Nu mai există nici o urmă de raționalitate în măsurile Executivului în mimata lupta cu recesiunea, căci criză se pare că nu mai avem, după cum ne spune guvernatorul Isărescu citat mai jos. Parlamentul e blocat definitiv de frauda Miss Robertei, președinția se pregătește de-o nouă suspendare, c-a venit toamna și se face mustul dulce. Tocmai greva angajaților la Finanțe ne mai trebuia, că cele ale profesorilor, militarilor, polițiștilor, pompierilor și pensionarilor abia trecuseră. Suntem o națiune veseloidă, stresată, rea de amoc și slabă de înger, credulă și suspicioasă. Noi să fim sănătoși!
Contribuțiile enorme descurajează munca
Contribuțiile plătite de firme și salariați sunt enorme pentru a menține un anumit nivel al pensiilor, însă descurajează astfel munca, exact elementul ce poate asigura un nivel ridicat al pensiilor, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la TVR2, citat de Mediafax. „În primul rând, nu trebuie să descurajăm munca prin impozite foarte mari. (...) În momentul în care punem pe firme și pe salariatul român contribuții enorme, fără să ținem un anumit echilibru pentru a plăti un anumit nivel de pensii și ne uităm cu atenție la cifre, ne uităm că descurajează munca, exact ceea ce poate să asigure pensii mari", a atenționat guvernatorul BNR la postul public. Acesta apreciază că această situație este una dintre „cele mai grave capcane" în care a intrat România, în condițiile în care a apărut un conflict pentru că se dorește plata unor pensii mari.
„România are puțini contribuabili, contribuțiile pentru asigurări sociale sunt foarte mari pentru nivelul de salarii din această țară. În felul acesta descurajăm munca și nu mulțumim nici protecția socială. Este greu de ieșit dintr-o asemenea situație", pretinde Isărescu. Guvernatorul BNR, în vârsta de peste 60 de ani, a menționat că se apropie de vârsta pensionării. „Puțin mai am și sunt pensionar, și chiar mă sperii că tinerii nu vor avea cu ce să îmi plătească pensia, mai în glumă mai în serios", adaugă Isărescu. Totodată, acesta a precizat că dacă toată lumea vrea să trăiască mai bine, acest lucru nu se poate realiza doar prin legi aprobate de Parlament. „Am mers la un moment dat în Parlament și am spus: dacă nivelul de trai poate fi determinat de o lege care trece în Parlament, spuneți-mi mie țara în care nu se va trăi bine! Este simplu. Ce parlament nu vrea să dea o lege care să ducă la creșterea nivelului de trai? Dar nu se poate. Deci nu trebuie să ne îmbătăm atât de mult cu apă rece", a explicat guvernatorul băncii centrale. Ce nu a spus dl. Isărescu e că bunăstarea unei națiuni se face numai și numai prin efortul economiei, prin afaceri, prin muncă, alimentată de școală și educație. Asta este singura soluție!
Ce rol are BNR pentru bunăstarea colectivă?
Isărescu preferat să spună că rolul BNR este de a impune respect și de a aduce aminte societății că există limite financiare. „Aceste limite financiare izbesc foarte tare. Societatea nu trebuie să fie nepregătită în a ști că dă cu capul într-un zid când își permite să cheltuiască mult mai mult decât produce și nici să se mire atunci când creditorii externi ne întorc spatele", crede Isărescu. Acesta susține că este datoria BNR să semnaleze care sunt limitele financiare ale țării, care sunt echilibrele ce trebuie păstrate sau care este maximul de dezechilibru pe care și-l permite țara. „Nu cred că este neapărat o critică, este o datorie. Ar trebui să fim criticați dacă nu am spune. Uitați cât se discută acum despre criză. Multe dintre greșelile de acum s-au făcut și acum 10 ani și acum 40 de ani. Și atunci îți pui întrebarea ce a învățat omenirea? De ce se repetă aceleași greșeli? Nu am o viziune atât de neclară despre criză cum văd acum în presa românească. Când ceva nu merge se numește criză. Criza financiară înseamnă prăbușiri de bănci, pierderi de economisiri. Definiția unei crizei financiare este mult mai clară. (...) Acum suntem într-o recesiune", a conchis Isărescu.
România: cea mai slabă creștere lunară a producției industriale din UE
Și ca să trecem de la comentarii și convingeri la cifre și realități de netăgăduit, trebuie să spunem că România a înregistrat în august cea mai redusă creștere lunară a producției industriale din Uniunea Europeană (UE). Numai 0,1%, față de un avans de 0,8% la nivel comunitar, în condițiile în care indicatorul a scăzut în 3 state și a stagnat doar în unul, potrivit Eurostat. Producția industrială din luna august, comparativ cu iulie, a stagnat în Franța și a scăzut în Irlanda (13,6%), Danemarca (6,6%) și Suedia (4%). Cele mai mari creșteri ale indicatorului au fost consemnate de Grecia (5,6%), Lituania și Slovenia (5,2%) și Portugalia (3,8%). Eurostat nu a prezentat date pentru cinci țări comunitare.
Astfel, în ceea ce ne privește, comparativ cu august 2009, România a înregistrat o creștere anuală a producției industriale de 4,9%, la nivelul UE indicatorul urcând cu 7,5%. Totodată, producția a scăzut în Grecia (3%) și Danemarca (0,9%), celelalte state comunitare consemnând creșteri. Cele mai mari avasuri au fost observate la Estonia (22,9%), Letonia (20,5%) și Polonia (13,2%). În zona euro, regiune care reunește cele mai mari economii europene, producția industrială a crescut cu 1% în ritm lunar și cu 7,9% comparativ cu august 2009. Datele referitoare la evoluțiile lunare ale producției industriale sunt ajustate sezonier, iar cele privind evoluțiile anuale sunt ajustate în funcție de zilele lucrătoare.
Investițiile străine directe în cădere cu 35,9%?
Institutul Național de Statistică a anunțat anterior că în august producția industrială a scăzut față de luna precedentă cu 14,2% (serie brută) și a crescut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 0,1%. Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială a crescut atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 5,7%, respectiv cu 4,9%. Investițiile străine directe au scăzut cu 35,9% în primele opt luni, la 1,956 miliarde de euro. Investițiile străine directe în primele opt luni ale anului au totalizat 1,956 miliarde de euro, în scădere cu 35,9% față de perioada similară a anului trecut, când s-a înregistrat un nivel de 3,054 miliarde de euro, a anunțat Banca Națională a României (BNR).
Investițiile străine directe au fost realizate în cea mai mare parte din participații la capital, care au însumat 1,273 miliarde de euro, restul intrărilor, de 683 milioane de euro, reprezentând credite intra-grup. În primele șapte luni ale anului, investițiile străine directe au ajuns la 1,9 miliarde euro, ceea ce înseamnă că în luna august fluxul de capital străin care a intrat în România a fost de doar 56 de milioane de euro. Anul trecut, investițiile străine directe au scăzut la 4,89 miliarde de euro, jumătate din valoarea înregistrată în 2008, acoperind în proporție de 96,9% deficitul de cont curent. În 2008, nerezidenții au realizat investiții străine directe în România de 9,49 miliarde de euro.
