Comisia Europeană (CE) a adoptat astăzi (13 mai) recomandările de politică economică specifice fiecărei țări comunitare pentru 2015 și 2016. Prin acest document CE lansează un apel la nivel național pentru crearea de locuri de muncă și stimularea creșterii. Concluzia CE este simplă: sunt necesare măsuri de politică suplimentare pentru revenirea la creșterea autosusținută atât pentru România cât şi pentru majoritatea ţărilor UE. Aceste recomandări programatice reflectă de fapt Agenda Economică și Socială a CE prin care se guvernează şi administrează ţările membre.
Cât de pragmatice sunt politicile europene
De la preluarea mandatului de către Comisia președintelui Juncker, în noiembrie 2014, și după publicarea Analizei anuale a creșterii pentru 2015, această Agendă s-a concentrat pe cei trei piloni care se consolidează reciproc: a) stimularea investițiilor, b) punerea în aplicare a reformelor structurale și c) continuarea responsabilității bugetare. Astfel, punerea în aplicare cu succes a recomandărilor specifice fiecărei țări pentru 2015 reprezintă un element esențial pentru a ne asigura că revenirea Europei la locuri de muncă și la creștere economică se va realiza într-un mod sustenabil și va depinde mai puțin de factorii ciclici externi care sprijină în prezent redresarea.
Declaraţiile liderilor CE privind redresarea economică
„Consolidarea redresării economice a Europei necesită mai multe eforturi decisive în materie de politici. Multe state membre se confruntă cu provocări, cum ar fi nivelul ridicat al datoriei publice și private, productivitatea redusă și lipsa investițiilor, care duc la o rată ridicată a șomajului și la înrăutățirea condițiilor sociale. Recomandările specifice fiecărei țări publicate astăzi vizează depășirea acestor provocări. Pentru a promova asumarea și punerea în aplicare a politicilor la nivel național, ne-am intensificat angajamentul față de guverne, parlamente și partenerii sociali și am formulat recomandări raționalizate în mod considerabil și mai bine direcționate.", susţine Valdis Dombrovskis, vicepreședintele responsabil pentru moneda euro și dialog social. La rîndul său, Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „Trebuie să profităm pe deplin de oportunitatea acestei redresări economice incipiente și să îi readucem pe europeni în câmpul muncii. Statele membre ar trebui să profite de această dinamică și să obțină rezultate în privinţa reformelor structurale. Trebuie să se pună un accent deosebit pe cei care au fost uitați în timpul crizei, în special tinerii și șomerii pe termen lung." Mai mult, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a reiterat: „Astăzi, invităm statele membre să se asigure că redresarea economică în curs este mai mult decât un fenomen sezonier. Încă din prima zi în care Comisia Juncker și-a început mandatul, ne-am stabilit ca priorități economice stimularea investițiilor, sprijinirea reformelor structurale și asigurarea continuării politicilor bugetare responsabile. Aceste recomandări nu înseamnă că Bruxelles-ul dă lecții guvernelor, ci că încurajăm eforturile naționale pentru a asigura locurile de muncă și creșterea de care avem cu toții nevoie."
Consolidarea și raționalizarea semestrului european
CE a introdus o serie de modificări în procesul semestrului european (care reprezintă calendarul UE pentru coordonarea politicii economice) în vederea sporirii gradului de asumare politică și de răspundere pentru elaborarea deciziilor la nivel european și național. Printre aceste modificări se numără:
- concentrarea sporită pe prioritățile identificate în Analiza anuală a creșterii, cu mai puține recomandări care vizează numai un număr redus de domenii de acțiune prioritare esențiale;
- publicarea mai devreme a analizelor pentru fiecare țară și pentru zona euro, astfel încât să poată fi purtate discuții aprofundate cu statele membre și cu partenerii sociali în privinţa aspectelor esenţiale;
- contacte politice mai intense la nivel politic și tehnic pentru a se discuta pe marginea recomandărilor trecute și viitoare;
- un calendar adaptat care să acorde tuturor actorilor mai mult timp pentru a discuta și a conveni asupra priorităților dintr-o perspectivă europeană, precum și pentru a compara performanța și prioritățile naționale din această perspectivă.
Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2015
CE formulează recomandări pentru 26 de țări și pentru zona euro în ansamblul său iar Grecia și Cipru pun în aplicare programe de ajustare macroeconomică și, prin urmare, nu primesc recomandări. Aceste recomandări reflectă următoarele priorități:
- stimularea investițiilor pentru a sprijini creșterea viitoare. În acest scop este necesar să se elimine barierele din calea finanțării și a lansării de proiecte de investiții și să se pună rapid în aplicare Planul de investiții pentru Europa realizat de Comisie, în valoare de 315 miliarde euro;
- realizarea unor reforme structurale ambițioase pe piețele produselor, serviciilor și forței de muncă care să ducă la creșterea productivității, a competitivității și a investițiilor. Prin stimularea creării de locuri de muncă și a creșterii economice, aceste reforme vor contribui la asigurarea prosperității și la îmbunătățirea echității sociale. Reformele din sectorul financiar vor facilita accesul la finanțare pentru investiții și vor atenua impactul negativ de reducere a efectului de levier în sectorul bancar, precum și în sectorul privat și public;
- continuarea politicilor bugetare responsabile care asigură echilibrul între stabilizarea pe termen scurt și sustenabilitatea pe termen lung. Statele membre cu deficite mari sau cu niveluri ridicate ale datoriei trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a-și corecta bilanțurile, în timp ce statele membre care dispun de o marjă de manevră bugetară ar trebui să ia măsuri pentru a sprijini investițiile productive. Modificările aduse în privinţa elementelor componente ale finanțelor publice ar trebui să le permită acestora să susțină într-o mai mare măsură creșterea;
- îmbunătățirea politicii de ocupare a forței de muncă și a protecției sociale pentru a le oferi cetățenilor mai multe mijloace, sprijin și protecție pe tot parcursul vieții și pentru a asigura o mai mare coeziune socială, care reprezintă o componentă esențială a creșterii economice durabile.
Recomandările se bazează pe analize detaliate ale situației cu care se confruntă fiecare țară. Orientările adaptate sunt rezultatul unui dialog deschis care a fost purtat cu statele membre de-a lungul anului. Acestea se bazează mai ales pe analiza efectuată de Comisie în rapoartele de țară, precum și pe programele naționale de reformă și pe programele de convergență și de stabilitate prezentate de statele membre în luna aprilie. Acestea țin seama, de asemenea, de cele mai recente date prezentate în cadrul previziunilor de primăvară ale Comisiei Europene. În cadrul pachetului de recomandări, CE a adoptat și câteva decizii privind finanțele publice ale statelor membre în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Împreună, aceste recomandări reprezintă un set de orientări și de priorități ambițioase pentru economia UE.
Care sunt deciziile bugetare
CE a recomandat Consiliului de miniștri al UE să închidă procedura de deficit excesiv pentru două țări: Malta și Polonia. Ambele țări și-au corectat deficitele excesive.
În Polonia, deficitul global se situa în 2014 la 3,2 % din PIB, depășind astfel valoarea de referință de 3 % din PIB. În 2014, sunt în continuare resimțite efectele unei reforme a sistemului de pensii din 1999, chiar și după ce o lege a anulat reforma în decembrie 2013. După ce se ține seama de aceste costuri nete din 1999, deficitul este sub 3 % din PIB în 2014 (2,7% in 2015). Prin urmare, Comisia consideră că Polonia respectă criteriul privind deficitul prevăzut în Pactul de stabilitate și de creștere.
În Malta, deficitul public general a fost redus la 2,1 % din PIB în 2014 și se preconizează că va rămâne la 3 % din PIB în 2015-2016. Malta a respectat, de asemenea, regula privind datoria în 2014, ceea ce reprezenta o condiție necesară pentru ieșirea din procedura aplicabilă deficitelor excesive, dat fiind că această procedură avea la bază nerespectarea atât a criteriului privind deficitul, cât și a criteriului privind datoria.
În România, în cadrul programelor succesive de asistență economică, principalele dezechilibre macroeconomice din România legate de contul curent și de politica bugetară au fost atenuate semnificativ, iar stabilitatea sectorului financiar a fost menținută. Cu toate că poziția investițională internațională netă a României arată că există în continuare unele riscuri, dezechilibrele majore au fost corectate. În pofida reformelor importante, deficiențele existente la nivelul mediului de afaceri ar putea amenința investițiile foarte necesare și capacitatea de export a României. Datoria privată se află sub control, iar stabilitatea sectorului financiar a fost menținută, însă continuă să existe vulnerabilități, atât externe cât și interne. Respectarea legislației fiscale este în continuare limitată, iar politica fiscală este destul de instabilă. Dinamica pieței muncii prezintă semne de îmbunătățire, însă există în continuare probleme structurale. Sărăcia și excluziunea socială continuă să afecteze o mare parte a populației. Deficiențele persistente din cadrul administrației publice și din cadrul mediului de afaceri în ansamblu afectează economia țării. În ansamblu, România a realizat progrese limitate în ceea ce privește abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări. Principalele provocări rămase se referă la: accelerarea ritmului reformelor structurale în vederea îmbunătățirii competitivității și a extinderii creșterii; dezvoltarea capacităților de cercetare publice în scopul dezvoltării unor noi surse de creștere prin cercetare și inovare pe termen mediu; utilizarea optimă a fondurilor structurale ale UE în vederea creșterii investițiilor, a inovării și a ocupării forței de muncă.
În cazul Regatului Unit, CE recomandă Consiliului să decidă că guvernul nu a luat nici o măsură cu efecte concrete pentru a respecta recomandarea din decembrie 2009, conform căreia trebuia să corecteze deficitul excesiv până în exercițiul financiar 2014 - 2015. Acest lucru se datorează faptului că efortul bugetar realizat a fost sub nivelul efortului bugetar mediu anual recomandat, de 1,75 % din PIB, iar deficitul înregistrat anul trecut a fost de 5,2 %. CE recomandă să i se acorde Regatului Unit încă doi ani, până în exercițiul financiar 2016-2017, pentru a-și reduce deficitul sub valoarea de referință de 3 % din PIB.
CE a pregătit, de asemenea, un raport şi pentru Finlanda în care concluzionează că această țară nu îndeplinește criteriul privind datoria și deficitul prevăzut în Pactul de stabilitate și de creștere. Comitetul economic și financiar va transmite avizul său privind raportul în termen de două săptămâni, urmând ca o decizie privind deschiderea sau nu a procedurii aplicabile deficitelor excesive să fie adoptată ulterior.
Franța face, în prezent, obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive. În Programul de stabilitate pentru 2015, guvernul preconizează că deficitul excesiv va fi corectat și va scădea până în 2017 – în conformitate cu recomandarea din 10 martie 2015 adoptată de Consiliu la propunerea Comisiei. Consiliul a stabilit data de 10 iunie 2015 ca termen pentru ca Franța să ia măsuri cu efecte concrete
Situația statelor membre în privinţa procedurii privind dezechilibrele macroeconomice
|
Caseta 1. Situația statelor membre în ceea ce privește |
|
|
Categorie PDM |
State membre în 2015* |
|
Nu există dezechilibre |
Austria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, Slovacia |
|
Dezechilibre care necesită |
Belgia, Țările de Jos, România**, Finlanda, Suedia, Regatul Unit |
|
Dezechilibre care necesită măsuri de politică decisive și monitorizare |
Ungaria, Germania |
|
Dezechilibre care necesită măsuri de politică decisive și monitorizare specifică |
Irlanda, Spania, Slovenia |
|
Dezechilibre excesive care necesită măsuri de politică decisive și monitorizare specifică |
Bulgaria, Franța, Croația, Italia, Portugalia |
|
Dezechilibre excesive care necesită măsuri de politică decisive și activarea procedurii de dezechilibru excesiv |
– |
* România face obiectul unui program de asistență financiară preventivă.
Situația statelor membre privind Pactul de stabilitate și de creștere
|
Caseta 2. Situația statelor membre privind |
|
|
Nu s-a inițiat o procedură aplicabilă deficitelor excesive |
Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, România, Slovacia, Suedia |
|
Abrogarea procedurii aplicabile deficitelor excesive |
Malta, Polonia |
|
Proceduri aplicabile deficitelor excesive în curs
Noul termen: 2016-2017
Se ia în considerare deschiderea unei noi proceduri aplicabile deficitelor excesive |
Croația, Cipru, Franța, Grecia, Irlanda, Portugalia, Slovenia, Spania
Regatul Unit
Finlanda |
Care sunt următoarele etape
Miniștrii din UE vor discuta recomandările specifice fiecărei țări în luna iunie, urmând ca șefii de stat sau de guvern să le aprobe în 25-26 iunie. Acestea vor fi adoptate oficial în luna iulie. După aceea, statele membre au responsabilitatea de a pune în aplicare recomandările, incluzându-le în politicile naționale și în planurile lor bugetare pentru 20152016.
Documentare utilă
1. Recomandările din 2015 specifice fiecărei țări
2. Deciziile din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere
3. Comunicatul de presă privind recomandările specifice fiecărei țări
4. Comunicatul de presă privind deciziile bugetare
5. Domenii prioritare: fișe tematice
