O analiză economică serioasă, bazată pe rapoarte oficiale și cifre incontestabile, trebuie să stea la baza oricărei predicții în această perioadă de confuzie managerială. Discuțiile și declarațiile televizate de dragul manelizării ecranului, o presă cumpărată sau vândută, la îndemâna conturilor oricărui cârnățar guvernamental sau de mai sus, o populație descumpănită și descurajată de proasta-i alegere de la urne nu fac bine nimănui. Vă propun, tocmai de aceea, o sinteză de informații ce pot alcătui o scurtă schiță a situației economice de început de an în România.
INS: Industria se va stabiliza în februarie-aprilie, construcțiile, comerțul și serviciile vor scădea
Managerii firmelor estimează pentru perioada februarie - aprilie 2010 o stabilitate relativă a activității în industria prelucrătoare, o reducere moderată în servicii și o scădere în sectorul de construcții și comerțul cu amănuntul, în raport cu cele trei luni anterioare, potrivit unui sondaj din februarie al Institutului Național de Statistică (INS), preluat de Mediafax. Astfel, managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, o relativă stabilitate a volumului producției (sold conjunctural -3%), conform INS. În același timp, numărul de salariați se va reduce, soldul conjunctural fiind de -16% pe total industrie prelucrătoare (-19% la întreprinderile mici, cu până la 50 salariați), pentru unele activități, precum metalurgia, fabricarea altor mijloace de transport, substanțe și produse chimice, scăderea fiind mult mai accentuată (solduri conjuncturale -44%, -43% și respectiv -42%). Pentru prețurile produselor industriale se prognozează o creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +6%).
În activitatea de construcții se va înregistra, pentru următoarele trei luni, o tendință de scădere atât a volumului producției (sold conjunctural -22%), cât și a stocului de contracte și comenzi (sold conjunctural -22%). Managerii estimează și o reducere a numărului de salariați, atât pe total (sold conjunctural -29%), cât și pe grupe de mărime a întreprinderilor. În ceea ce privește prețurile lucrărilor de construcții, se preconizează o relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural -1%). Pentru comerțul cu amănuntul este prognozată o reducere a activității economice în februarie - aprilie 2010 (sold conjunctural -16%). Volumul total al vânzărilor de mărfuri va avea o tendință de scădere moderată (sold conjunctural -10%). Totodată, volumul comenzilor adresate de către unitățile comerciale furnizorilor de mărfuri va scădea (sold conjunctural -19%), o tendință similară urmând să se înregistreze și la numărul angajaților (sold conjunctural -10%). Managerii societăților comerciale estimează că prețurile de vânzare cu amănuntul vor crește (sold conjunctural +18%).
Conform estimărilor, cifra de afaceri a companiilor va cunoaște o scădere moderată (sold conjunctural -14%). În acest sector se estimează, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural -13%), această tendință fiind dată în special de întreprinderile mari (250-499 salariați). Prețurile de vânzare sau de facturare a prestațiilor vor avea o tendință de relativă stabilitate (sold conjunctural -3%).
BRD: o creștere economică de 1-1,5% în 2010 ar fi o revenire sănătoasă
Limitarea creșterii economice undeva la 1,5% ar reprezenta o revenire sănătoasă, după corecția abruptă din 2009, consideră economistul șef al BRD, Florian Libocor. „Știu că există estimări pentru o creștere de 2-3%, poate și 4%. M-ar bucura să fie doar 1-1,5% pentru 2010, nu pentru că este estimarea BRD, ci pentru că ar însemna o revenire și o creștere sănătoasă", pretinde Libocor. Acesta crede că România va urma (cu o anumită întârziere) tendința UE, dar va închide 2010 cu o creștere dublă față de media europeană, estimată la 0,7%. Creșterea de 1,5% prognozată pentru acest an presupune un avans de 1% în industrie și de 2% în comerț, în timp ce construcțiile vor continua să scadă, cu 5%. Abia pentru 2011 prognoza BRD indică o creștere economică de 3%, cu un avans similar la industrie și comerț, și o revenire în zona pozitivă a construcțiilor, respectiv un avans de 5%. Libocor apreciază că nici o economie nu poate să crească doar din exporturi, fără să se bazeze și pe consumul intern. Pentru acest an este anticipată o revenire a consumului de 2,3%. Printre factorii pozitivi ce vor determina revenirea economiei, Libocor a enumerat scăderea dobânzilor, stabilitatea politică, reluarea acordului cu FMI și CE, o revenire a consumului, acompaniat de exporturi, reducerea percepției de risc și corecția deficitul de cont curent operată anul trecut. În oglindă, factorii de risc semnalați sunt insolvența în creștere, contractarea pieței muncii, refacerea încrederii într-un ritm lent, lipsa proiectelor pentru accesarea fondurilor UE, eforturile de consolidare fiscală și economia subterană. În plan oficial, atât Guvernul, cât și FMI au o prognoză centrală de 1,3% pentru creșterea economiei în 2010. România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanțare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM și BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. Printre criteriile impuse României pentru virarea tranșelor de bani de la instituțiile financiare internaționale se numără și îndeplinirea anumitor ținte pentru deficitul bugetar.
România: cea mai mare inflație lunară din UE
România a înregistrat în ianuarie 2010 cea mai mare creștere a prețurilor de consum din Uniunea Europeană (UE), de 1,7%, față de decembrie 2009, indicatorul pentru întregul bloc comunitar scăzând cu 0,5%, potrivit datelor Eurostat. Dintre statele UE, 16 au raportat diminuarea prețurilor de consum în ianuarie, față de decembrie. Cele mai mari creșteri, exceptând România, au avut Ungaria (1,5%), și Lituania și Cehia (1,2%). Italia (-1,5%), Belgia și Cipru (-1,4%) și Spania (-1,1%) au înregistrat cele mai accentuate scăderi. În privința creșterii ratei anuale a inflației din ianuarie, România se plasează pe locul doi în UE, cu un ritm de 5,2%, inferior doar celui din Ungaria, de 6,2%, media blocului comunitar fiind de numai 1,7%. În zona euro, regiune ce reunește cele mai mari economii din Uniune, prețurile de consum au scăzut în ianuarie, față de decembrie, cu 0,8%. În ritm anual, inflația a urcat cu 1%. Potrivit INS, inflația lunară a crescut de la 0,3% în decembrie 2009 la 1,68% în luna ianuarie, cel mai ridicat nivel înregistrat după aprilie 2005, din cauza majorării prețurilor la tutun, țigări, combustibili și energie electrică.
În loc de concluzie
Criza nu a trecut, ci abia acum își încordează mai abitir mușchii. Criza nu va trece, începând să fie un mod de a fi, care schimbă paradigma economiei europene și globale. Prețul noilor legități este centrat pe o abordare diferită a competiției, ținând cont de provocarea asiatică (China și India), dar și pe regândirea tuturor strategiilor macro-economice și priorităților fiecărei țări în parte. Senzația mea este că România nu se află, și din păcate nu se va plasa, în nici una dintre noile paradigme ce se întrevăd deja. Vom rămâne ceea ce suntem (și mai mult decât atât): o piață de desfacere pauperizată, mai mult decât o țară, la care poate avea acces (din păcate) orice aventurier politic sau economic ce se încumetă să abordeze regiuni atipice de la marginea Europei. Într-un cerc vicios, sistemul politic e șubred, incompetent, discreționar și îndreptat împotriva propriei populații, neputând gestiona o țară care nu știe, la rândul ei, să discearnă la urne între premiza progresului și certitudinea falimentului. De aceea, ne merităm unii pe alții mai mult decât vă închipuiți, ca tusea și junghiul.
