România a devenit membru cu drepturi depline al CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară), prin votul unanim al membrilor Consiliului Organizației. Din punct de vedere științific, avantajul pentru România îl reprezintă asigurarea unei stabilități în cercetările din domeniul particulelor elementare. Dar cel mai important aspect este economic și se traduce prin "participarea industriei romanești la tot ce se realizează la CERN", precizează Nicolae Zamfir (foto), directorul Institutului Național de Fizică Nucleară și director al proiectului ELI-NP, citat de Agerpres. În cadrul unei conferințe la Ministerul Educației, oficialii au vorbit despre cuantumul contribuției României la CERN și despre avantajele pe care le oferă acest statut României.
"La cea de-a 176-a sesiune a Consiliului CERN, Romania, in unanimitate, a fost admisa ca membru cu drepturi depline, dupa ce, in anul 2010, la Geneva, a fost semnat acordul prin care Romania a fost admisa in CERN", a anuntat ministrul Educatiei, Sorin Cimpeanu, in cadrul unei conferinte la sediul ministerului. Rezolutia de admitere a fost adoptata joi, 18 iunie, la Geneva, prin votul unanim al Consiliului Organizatiei Europene pentru Cercetare Nucleara (CERN). Urmatorul pas il reprezinta ratificarea Rezolutiei in Parlamentul Romaniei.
Nicolae Zamfir, directorul Institutului National de Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei" de la Magurele (IFIN-HH) si directorul proiectului Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP), a explicat in cadrul aceleiasi conferinte ce inseamna trecerea Romaniei de la statutul de asociat, la cel de membru CERN.
"Din punct de vedere stiintific, apartenenta la CERN, la acest club de 20 de tari ale lumii, inseamna o recunoastere a contributiei stiintifice, dar avantajul pentru noi este asigurarea unei stabilitati in cercetarile din domeniul particulelor elementare. Ma refer la stabilitate ca avantaj pentru cercetatorii din Romania, dar si avantajul faptului ca romanii care sunt pregatiti de universitatile din Romania si si-ar dori sa isi continue activitatea academica in acest domeniu nu mai parasesc tara, avand stabilitatea si siguranta ca pot sa o faca si de aici. Sunt cateva zeci de cercetatori romani care lucreaza la universitati din strainatate, tocmai pentru ca sa aiba siguranta ca pot participa la cercetarile de la CERN. Faptul ca Romania va fi membru ii asigura pe viitorii absolventi de universitati ca pot sa o faca si din Romania", a declarat Zamfir.
Potrivit acestuia, al doilea impact al faptului ca suntem membri se va vedea in partea educationala. Chiar daca si pana acum studenti din Romania au participat la experimente la CERN, "totusi nu s-au creat conditiile de a se institui un cadru formal de educatie al studentilor in domenii moderne", sustine directorul IFIN-HH.
Iar "aspectul important il constituie cel economic, financiar: participarea industriei romanesti la tot ce se realizeaza la CERN. Este cel mai mare centru de cercetari stiintifice al lumii. Toate tarile lumii participa la acest centru si sigur ca bugetul este pe masura: 1 miliard de franci elvetieni buget anual este un buget extrem de serios. Acesti bani nu sunt cheltuieti pentru lefurile celor 3.000 de cercetatori, marea majoritate a banilor se duce in dezvoltari, cercetare si dezvoltare de noi constructii, noi proiecte. La CERN, in decursul istoriei, (...) nu se termina un proiect, ca incep discutiile pentru viitorul proiect, pentru ca stiinta avanseaza extrem de repede si iti trebuie intotdeauna noi echipamente. Nici nu s-a exploatat suficient de mult LHC, este chiar la inceputul exploatarii lui, pentru ca probabil va merge pana in 2025-2030, si cercetatorii vorbesc despre constructia urmatorului accelerator, care sa fie de 100 de kilometri circumferinta", a explicat Nicolae Zamfir.
Academicianul a explicat ca "CERN-ul are un sistem propriu de achizitii publice, sigur e bazat pe calitate, dar achizitiile se lanseaza mai intai in tarile membre". Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti are rolul de a acredita aceste companii, "pentru ca firmele care participa la CERN trebuie acreditate, trebuie sa demonstreze mai intai ca sunt firme serioase, ca nu au datorii, sa arate calitatea lucrurilor pe care le furnizeaza - este aidoma furnizorului Casei Regale, care in istorie era o carte de vizita. Asa si aici, furnizor al CERN este o carte de vizita si atunci participa automat la sistemul de achizitii publice cei acreditati", a declarat Zamfir.
Acesta a afirmat ca "majoritatea contractelor CERN-ului se refera la inalta tehnologie, fie ca este vorba de servere, calculatoare, comunicatii sau sectiuni de accelerare, studii de materiale. Exista insa si lucrari comune. (...) Asa se ridica nivelul industriei nu numai in inalta tehnologie, ci si in cele clasice, punandu-se niste conditii extrem de dure. Precizia pe care o cer la structurile metalice este mult mai mare decat precizia care se cere la o constructie obisnuita".
Contributia pe care trebuie sa o plateasca Romania este de 10 milioane de franci elvetieni si va fi asigurata din bugetul de stat, a declarat ministrul Educatiei, Sorin Cimpeanu.
In ceea ce priveste contributiile de pana acum, fostul ministru Mihnea Costoiu, prezent la aceeasi conferinta, a precizat ca "Romania participa anul acesta cu 81,25% din contributia totala pe care ar fi trebuit sa o platim (...). Contributia totala de 81,25% inseamna 8,1 milioane de franci elvetieni, este o contributie importanta si mai important este faptul ca Romania incepe sa devina nu doar un platitor de contributie la CERN, ci faptul ca in aceasta perioada 2010-2015 Romania participa prin firmele sale - prin 39 de firme localizate in Romania, dintre care 12 firme romanesti - la preluarea de contracte de la CERN, este si beneficiar de comenzi din partea CERN".
Intrebat ce suma din contributia pe care a avut-o Romania pana acum la CERN s-a intors in economie, prin contracte, Nicolae Zamfir a declarat ca aproximativ "3 milioane de euro s-au intors pana acum, in contracte", iar cuantumul pe care il va atrage Romania de acum inainte "depinde de industrie".
"Ca si in cazul achizitiilor publice, angajarile la CERN se fac cu prioritate din statele membre", a afirmat Zamfir.
Informatii de background
Potrivit datelor publicate de Ministerul Educatiei, in prezent, Romania participa cu 100 de cercetatori la experimentele organizate in cadrul LHC (TheLarge Hadron Collider) si LHCb (The Large Hadron Collider beauty), ALICE (A Large Ion Collider Experiment), ATLAS, dar si la reteaua globala GRID.
Romania a fost acceptata ca stat candidat la CERN in decembrie 2008, iar un an mai tarziu a fost definitivat proiectul de acord dintre Romania si CERN privind aderarea ca membru cu drepturi depline. Documentul a fost semnat in februarie 2010 si are o valabilitate de 5 ani.
Organizatia Europeana pentru Cercetare Nucleara (CERN) - cu sediul la Geneva - a fost fondata in anul 1954 si este cel mai mare centru de cercetare in fizica particulelor elementare. Principala activitate a institutiei o reprezinta fizica fundamentala, toate programele dezvoltate vizand teme care constituie prioritati stiintifice mondiale precum cercetarea aplicativa si dezvoltarea tehnologica sau formarea viitorilor specialisti.
Statele membre ale CERN sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Israel, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia, Ungaria, carora li se alatura Romania.
Consiliul Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), reunit pe 18 iunie, la Geneva, a adoptat prin vot unanim, Rezoluţia de admitere a României ca membru cu drepturi depline în Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară. Admiterea României cu statut de membru cu drepturi depline în această prestigioasă organizaţie confirmă valoarea şi performanţele înregistrate de cercetătorii români, fizicieni şi ingineri implicaţi în activiăţile de cercetare ştiinţifică din cadrul proiectelor de mare anvergură desfăşurate la CERN. În prezent, România participă cu 100 de cercetători la experimentele organizate în cadrul LHC (TheLarge Hadron Collider) şi LHCb (The Large Hadron Collider beauty), ALICE (A Large Ion Collider Experiment), ATLAS etc., dar şi la reţeaua globală GRID.
Delegaţia României prezentă la Geneva a fost condusă de doamna prof. dr. ing. Ecaterina Andronescu (preşedinte al Senatului Universităţii POLITEHNICA din Bucureşti şi preşedinte al Comisiei pentru Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport din Senatul României) şi de domnul prof. dr. ing. Tudor Prisecaru (secretar de stat pentru cercetare în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare). La reuniune au mai participat doamna Maria Ciobanu, ambasador şi şef al Reprezentanţei Permanente a României la ONU - Geneva şi domnul Traian Filip, adjunct al reprezentantului permanent.
România a fost acceptată ca stat candidat la CERN în decembrie 2008. Un an mai târziu, în urma negocierilor şi a analizei dosarului de candidatură depus de ţara noastră, a fost definitivat proiectul de acord dintre România şi CERN privind aderarea ca membru cu drepturi depline. Documentul, cu o valabilitate de 5 ani, a fost semnat în februarie 2010, la Geneva, şi ratificat ulterior prin Legea 203/2010.
Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) - cu sediul la Geneva - a fost fondată în anul 1954 şi este cel mai mare centru de cercetare în fizica particulelor elementare. Principala activitate a instituţiei o reprezintă fizica fundamentală, toate programele dezvoltate vizând teme care constituie priorităţi ştiintifice mondiale precum cercetarea aplicativă şi dezvoltarea tehnologică sau formarea viitorilor specialişti. La CERN sunt folosite cele mai complexe instrumente ştiintifice pentru a studia principalii constituenţi ai materiei.
Colaborarea României cu CERN datează din anul 1991 când a fost semnat primul acord pentru implicarea cercetării şi industriei româneşti în programele acestei organizaţii. Prin participarea la experimentele derulate de CERN, România a obţinut o serie de beneficii, între care accesul la infrasctructura de cercetare a CERN şi dezvoltarea infrastructurii proprii de cercetare, fapt care a permis dezvoltarea unor noi tipuri de detectori şi calorimetre, accesarea de fonduri europene prin programele FP6 şi FP7, obţinerea a două brevete de invenţii premiate la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, realizarea şi exploatarea detectorului de preshower, primul detector integral românesc pus în funcţiune la CERN. De asemenea, accesul la tehnologii şi/sau echipamente de ultimă generaţie, dar şi la baze de date şi surse de informare-documentare special, a condus la optimizarea constantă a cunoştinţelor cercetătorilor români, resurse care pot fi valorificate în sectorul economic.
