După toate eșecurile financiare și neputința statului de a furniza soluții coerente de redresare, încă o veste ne face să ne mai mirăm (a câta oară!) despre falimentul autorităților în privința colectării de taxe de la companii și populație. România se plasează, din această privință, pe un rușinos loc, ultimul, pe lista țărilor din UE, cu 28% din PIB, față de o medie europeană de circa 40% din PIB. Asta spune cel mai nou raport Eurostat, care încearcă să dea o explicație stării de ieșire din decor a României, care a fost lăsată în urmă și de vecina ei mai săracă, Bulgaria. Fără a introduce nici un element de politică, vorbind din punct de vedere strict managerial, eșecul actualei Puteri este cvasi-unanim, nereușind să rateze nici o industrie, nici o pătură socială, nici un segment al societății. Parcă asistăm la un program de resetare a serverului României acționând tastele Ctrl+Alt+Del. Resetăm, însă ce urmează după?
Europa riscă să rămână afectată pe termen lung de criză
Începem cu o privire de ansamblu a spațiului european post-criză. Astfel, revenirea economiei mondiale a atins deja, probabil, punctul culminant, iar Europa riscă să rămână afectată de criză pe termen lung, cu o creștere lentă a Produsului Intern Brut (PIB), potrivit celui mai nou studiu al Euler Hermes, parte a grupului german Allianz, citat de AFP. Economia mondială a început să avanseze cu un ritm apropiat celui anterior crizei, conform Euler Hermes preluat de Mediafax. Creșterea este, însă, limitată de retragerea măsurilor guvernamentale de stimulare economică. În SUA, cea mai mare economie a lumii, accelerația creșterii economice este aproape de maxim. Situația este mai problematică, însă, în zona euro, avertizează Euler Hermes. „Europa va rămâne singura zonă afectată pe termen lung de criză, cu un impact asupra creșterii economice potențiale", arată studiul citat. Se anticipează astfel un ritm de creștere la nivelul economiei mondiale de 3,3% în acest an și de 2,9% pentru 2011. În zona euro, PIB ar urma să avanseze cu doar 0,8% și 0,9% în acest an și în următorul. Cu excepția Spaniei și a Germaniei, statele europene au anunțat planuri de consolidare bugetară mai ample decât programele de relansare. În acest context, numărul companiilor care vor falimenta până în 2011 va fi ridicat, mai ales în Europa de Sud. „Luarea de îndată a unor decizii de ajustare bugetară, în timp ce revenirea din zona euro este foarte slabă, nu poate avea decât un efect negativ asupra creșterii", susține Karine Berger, economist șef la Euler Hermes.
România: cele mai scăzute venituri fiscale din UE
Veniturile din taxe colectate la bugetul de stat în România sunt cele mai scăzute din Uniunea Europeană ca procent din PIB, reprezentând 28% din producția internă în 2008, în timp ce media UE se apropie de 40%, conform ultimului raport Eurostat, preluat de Mediafax. Veniturile din taxe reprezintă 39,3% din PIB în UE, respectiv 39,7% din PIB în zona euro. Deși România nu are cele mai reduse rate implicite de taxare, veniturile colectate din taxe sunt cele mai mici din UE ca procent din PIB. Astfel, România avea în 2008 (anul la care se raportează studiul Eurostat) o rată implicită de taxare de 29,5% asupra muncii (34,2% media UE), respectiv 17,7% asupra consumului (21,5% în UE), niveluri mai mici fiind înregistrate în mai multe state membre, care au reușit însă să strângă mai multe venituri fiscale la buget. Marea Britanie, ce practică o rată implicită de taxare de 26,1% pe muncă și 17,6% pe consum, a adunat venituri din taxe reprezentând 37,3% din PIB. În situații similare cu Marea Britanie prin comparație cu România (taxe mai mici, dar venituri mai mari ca procent din PIB) se găsesc și Letonia sau Malta. Danemarca și Suedia colectează cele mai mari venituri fiscale raportat la PIB, de 48,2%, respectiv 47,1% din producția internă, cu rate de taxare mai ridicate. Veniturile din taxe colectate în Bulgaria sunt echivalente cu 33,3% din PIB-ul țării, nivelul plasându-se la 36,1% în Cehia, 40,4% în Ungaria sau 34,3% în Polonia. Guvernul din Grecia a colectat în 2008 taxe reprezentând 32,6% din PIB.
Reacțiile internaționale la riscurile inflaționiste generate de creșterea TVA
În loc să facă pe dracu-n patru și să convingă populația că statul are nevoie disperată de bani, în paralel cu elaborarea unei strategii anticriză DE URGENȚĂ, cabinetul Boc emite o ordonanță de urgență prin care mărește TVA-ul, de la 19% la 24%. Atât au putut face actualii guvernanți, care au pierdut legătura cu realitatea din țară. Agențiile de presă internaționale au preluat rapid informația privind creșterea TVA cu 5 procente, anunțată pe 26 iunie de premierul Boc, citând o serie de analiști ce avertizează asupra riscurilor creșterii inflației în urma implementării unei astfel de măsuri. Premierul anunțase creșterea TVA, fără o majorare și a cotei unice de impozitare, în cadrul eforturilor Guvernului de a obține o nouă tranșă din împrumutul de la Fondul Monetar Internațional (FMI), scrie Associated Press. Măsura, ce va intra în vigoare de la 1 iulie, trebuie să permită României să își mențină deficitul public la 6,8% din PIB în 2010, așa cum și-a luat angajamentul față de FMI, în schimbul împrumutului global de 20 de miliarde de euro deblocat în 2009, adaugă AFP.
Măsura va fi însoțită de tăieri salariale de 25% în sectorul public, o măsură a planului de austeritate care a fost validată de Curtea Constituțională și care urmează să fie votată de Parlament pentru a intra în vigoare. Numeroși economiști susțin că o creștere a TVA va avea efecte negative, afectând și mai mult cererea internă. „O creștere a TVA va avea consecințe asupra puterii de cumpărare a tuturor cetățenilor", a apreciat analistul economic Aurelian Dochia, membru al consiliului de administrație al băncii BRD, citat de AFP. Guvernul a precizat însă că această creștere de TVA va fi coordonată cu Banca Națională, pentru limitarea riscurilor inflaționiste.
Analiștii susțin însă că investitorii sunt mai îngrijorați ca niciodată de capacitatea Guvernului de a implementa pașii necesari pentru menținerea acordului cu FMI, precizează Reuters. „Piețele nu se vor liniști până când FMI nu va anunța clar ce intenționează să facă în legătură cu România", susține Nicolae Alexandru-Chidesciuc, economistul șef al ING Bank din București, citat de agenția britanică. Finalmente, Bloomberg îl citează pe ministrul român de Finanțe, Sebastian Vlădescu, potrivit căruia produsul intern brut și previziunile privind inflația vor trebui probabil revizuite în urma creșterii TVA, ce va aduce la buget între 3,5 și 4 miliarde de lei, până la sfârșitul anului în curs. FMI și Guvernul român anticipează că economia se va contracta cu 0,5% în 2010, după o scădere cu 7,1% în 2009, în timp ce BNR anticipează o inflație la sfârșitul anului de 3,7%.
