Era să mă întreb ieri de ce tac oare operatorii noștri de comunicații, de ce nu s-au întâlnit ei cu presa în 2010? Nu mai au ce să ne spună sau este o strategie nouă, de tip Traian Băsescu, care stă ascuns de televiziuni prin sălile Palatului Cotroceni, până va mai trece valul furiei naționale care își strigă foamea, sărăcia și șomajul? Exact însă când să îmi pun acest întrebări răutăcioase, Romtelecom ne-a chemat la prima conferință de presă pe 2010 a unui operator telecom din România. Și a avut ce să ne spună, chiar mai mult decât ne așteptam. Pentru a decanta totul, la rece, vă voi prezenta mâine situația Romtelecom, astăzi continuând analiza economică a eșecului României în context regional. De ce am ajuns oare oaia neagră a Europei?
Ignorăm importanța investitorilor străini
România oferă investitorilor străini condiții mai puțin atractive decât Polonia, Ungaria sau Bulgaria, conform studiului firmei de avocatură Enescu&Cuc, ce a comparat facilitățile legislative sau fiscale asigurate de aceste state prin agențiile lor de investiții străine. „România a pierdut teren în fața concurenților din zonă. În acest moment companiile din Bulgaria sunt impozitate cu 10%, Ungaria oferă și ea un impozit de 10% până la atingerea unui anumit prag, iar Polonia oferă ajutor de stat investitorilor străini în condiții mai avantajoase decât noi", susține Mihai Cuc, avocat partener la Enescu&Cuc - o firmă de avocatură specializată în clienți internaționali, citat de Mediafax. Bulgaria are unele dintre cele mai atrăgătoare condiții pentru investitori din Uniunea Europeană, oferind un impozit de 10% sau chiar 0% pentru anumite zone cu șomaj ridicat sau scutiri de TVA pentru importul de echipamente, iar în Ungaria, deși impozitul este de 19%, firmele beneficiază de un impozit de doar 10% până la atingerea unui venit de 200.000 de euro, măsura vizând stimularea începerii unei afaceri. „Regula generală este că țările mai puțin dezvoltate să ofere mai multe facilități, dar României nu i se aplică. De exemplu dacă o companie internațională va investi 1.000.000 de euro în una dintre zonele care beneficiază de ajutor de stat din Polonia, acesteia i se vor putea aplica scutiri de impozit de până la 500.000 de euro. Pentru aceeași investiție, România n-ar oferi nimic, excepție făcând anumite domenii specifice de activitate", adaugă Camelia Enescu, avocat partener la aceeași firmă. Aceasta menționează că trebuie luate în considerare și alte diferențe, în defavoarea României (infrastructura, zona geografică și puterea scăzută de cumpărare). Avocații notează că oamenii de afaceri străini se plâng de birocrație, lipsa infrastructurii și schimbările dese ale legislației fiscale din România. „Atragerea investițiilor străine este ca și cum ți-ai deschide un magazin într-o zona plină de concurență: trebuie să fii constant cu ochii pe prețurile de pe rafturile acestora și pe tot ce oferă aceștia. Altfel, în scurt timp realizezi că la tine nu mai calcă nimeni și nici măcar nu știi de ce", spune Mihai Cuc. Investițiile străine directe au scăzut în România anul trecut la 4,89 miliarde de euro, jumătate din valoarea înregistrată în 2008.
Peste 4.100 firme în insolvență pe 2010, cu 35% mai multe față de 2009
Numărul firmelor intrate în insolvență în 2010 a depășit 4.100, cu 35% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). În luna februarie alte 2.022 firme au intrat în insolvență, ușor sub nivelul din ianuarie când 2.082 de societăți au ajuns în situația de a nu mai dispune de fonduri pentru a-și plăti datoriile, reiese din datele furnizate ONRC la solicitarea Mediafax. În primele două luni din 2008, 3.049 de firme au intrat în insolvență, din care 1.540 în ianuarie și 1.509 în februarie. Peste 40% din firmele care au intrat în insolvență în perioada ianuarie-februarie 2010 sunt din domeniul comerțului, peste 16% din industria prelucrătoare, în timp ce mai mult de 15% au fost din sectorul construcțiilor. Astfel, se păstrează tendința de anul trecut când aceste domenii au fost cele mai afectate de lipsa de fonduri. Distribuția pe județe poziționează Bucureștiul pe primul loc după numărul firmelor care au nu au mai avut fonduri pentru a-și achita datoriile, cu 594 de firme, fiind urmat de Cluj - 275 firme și Bihor - 241. Specialiștii în insolvență susțin că numărul mare de insolvențe de la începutul anului s-ar putea datora rezultatului protestului magistraților de anul trecut, din cauza căruia un număr mare de dosare au fost amânate din 2009 pentru acest an. De asemenea, în opinia lor tot mai multe companii recurg la acest procedeu pentru a beneficia de efectele imediate ale legii respectiv stoparea executărilor silite sau a plății penalităților. În 2009, numărul firmelor care au intrat în insolvență a crescut cu 25% la 18.421 față de nivelul de 14.724 din 2008. Cele mai multe insolvențe au fost înregistrate în ultimele două luni ale anului trecut, respectiv 2.115 în noiembrie și 1.879 în decembrie. În România sunt active circa un milion de firme.
