Starea noastră de confort psihic și energia de a o lua zilnic de la capăt depind inexorabil de capacitatea statului nostru (neperformant) de a avea grijă de proprii săi cetățeni. Acest lucru însă nu se mai petrece de ceva ani, aș zice cu evidență de prin 2004 încoace. Venirea la conducerea țării, pe fondul unui vot al maselor manipulat prin televiziune, a unei echipe de politicieni veroși, puși nu pe căpătuială, ci de-a dreptul pe jaf și cotropire (ca în cărțile de istorie) ne-a adus în actuala stare de fapt: adică la faliment național. Lumea a început să vorbească deja pe stradă, încercând o comparație cu Ceaușescu pe vremea căruia poporului nu i s-au redus cu 25% salariile și cu 15% pensiile? Dimpotrivă, Ceaușescu simțind foamea și disperarea poporală a mai promis 100 de lei în plus. Cu toate acestea, a fost împușcat ca un câine, chiar de Crăciunul din 1989. Pe cale de consecință, dacă la mărire de salariu ne-am împușcat dictatorul, la tăierea salariului și a pensiei ce ar merita poporul să-i rezerve actualului șef de partid și de stat? Iar dacă am ajuns la astfel de comparații, chiar este grav....
Suntem datori vânduți până la a doua generație
Board-ul FMI va evalua acordul cu România la finele lunii iunie, în vederea aprobării unei noi tranșe din împrumut, conform oficialilor FMI. În prezent, România are în derulare un program de împrumuturi externe în valoare de 20 miliarde euro de la FMI, Uniunea Europeană, Banca Mondială și BERD. Valoarea totală a finanțărilor virate României de către FMI, în cadrul împrumutului stand-by în sumă de circa 13 miliarde de euro, este de peste 9,2 miliarde de euro, dintre care pentru acoperirea deficitului bugetar s-au utilizat circa 2,2 miliarde de euro, iar restul a intrat în rezervele BNR. Totodată, țara noastră a primit două tranșe de la Comisia Europeană în sumă de 2,5 miliarde de euro, în cadrul unui împrumut de aproximativ 5 miliarde de euro.
Cu toate acestea, România continuă să ocupe penultimul loc în UE după Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor la standardul puterii de cumpărare, cu 45% din media Uniunii, mai puțin decât în țări care încă nu au aderat, precum Croația și Turcia, anunță astăzi oficialii Eurostat (principala instituție de analize, prognoze și statistice a UE). Astfel, PIB-ul pe locuitor la standardul puterii de cumpărare a fost echivalent în 2009, în România, cu 45% din media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, singurul stat membru mai sărac decât noi fiind Bulgaria, cu 41% din medie. Croația și Turcia, prima pe cale să intre în UE, a doua încă în fazele preliminare ale procesului de aderare, depășesc România ca nivel de trai după acest indicator, cu 64%, respectiv 46% din media UE. Muntenegru, un alt stat european care nu a dobândit încă statutul de membru UE, depășește Bulgaria ca PIB pe locuitor la standardul puterii de cumpărare și se apropie de România, cu 43% din media Uniunii.
Bogatul nu crede săracului
Exceptând Luxemburgul, statul membru cu cel mai ridicat PIB pe locuitor la standardul puterii de cumpărare este Irlanda, 131% față de media UE, urmată de Olanda (130%), Austria (124%) și Suedia (120%). În Luxemburg, indicatorul se plasează la 268% din media UE, însă valoarea neobișnuit de ridicată se datorează numărului mare de expați care lucrează în țară, care contribuie la PIB însă nu sunt considerați populație activă. Cifre cu mult peste România sunt întâlnite și în Marea Britanie (117%), Germania (116%), Franța (107%), Spania (103%), Italia (102%), Grecia (95%), Slovenia (86%), Cehia (80%), Portugalia (78%), Ungaria (63%) sau Polonia (61%). Norvegia, Elveția și Islanda, țări integrate în mare măsură în spațiul economic european, însă care nu au aderat la UE, au un PIB pe locuitor la standardul puterii de cumpărare apropiat sau chiar mult mai ridicat decât cele mai bogate țări din Uniune. În Norvegia, indicatorul se plasează la 177% din media UE, în Elveția la 144%, iar în Islanda la 120%.
Moody's: măsurile de austeritate asigură virarea tranșelor de la FMI și UE
Măsurile de reducere a salariilor, pensiilor și ajutoarelor de șomaj vor asigura virarea tranșelor de la FMI și Uniunea Europeană, care sunt esențiale pentru revitalizarea economiei și, de asemenea, vor susține lichiditatea din sistemul bancar, susține Nondas Nicolaides, analist Moody's. „Guvernul a reușit să aprobe un proiect ce prevede tăierea salariilor din sectorul public cu 25% și a pensiilor și ajutoarelor de șomaj cu 15%. (...) Aceste măsuri relativ dure și nepopulare, care fac parte din pachetul de austeritate anunțat de Guvern pentru atingerea țintei de deficit bugetar de 6,8% din PIB în acest an, vor asigura realizarea de plăți de aproximativ 2 miliarde de euro în cadrul pachetului de la FMI și UE", se arată într-un raport realizat de Nicolaides.
România trebuie să primească, la sfârșitul lunii iunie, cea de-a cincea tranșă de la FMI, în cadrul unui împrumut acordat pe doi ani, în valoare de aproximativ 850 milioane de euro. Totodată, Uniunea Europeană ar trebui să vireze în toamna acestui an cea de-a treia tranșă dintr-o facilitate de finanțare, în valoare de circa 1,5 miliarde de euro, conform Mediafax. Totodată, analistul Moody's menționează că agenția a revizuit recent estimările privind evoluția economiei României la o contracție de 0,5%, parțial ca urmare a pachetului de măsuri de austeritate anunțat de Guvern.
Nicolaides arată că măsurile de austeritate vor amplifica dificultățile pentru calitatea activelor băncilor locale și vor exercita presiuni suplimentare asupra profitabilității pe termen scurt spre mediu a instituțiilor de credit. „Anticipăm că băncile vor administra pro-activ facilitățile de creditare acordate angajaților din sectorul public, în principal prin facilități de restructurare, pentru a minimiza posibilele efete asupra performanței financiare a băncilor", prevede raportul Moody's. Agenția anticipează o creștere a creditelor neperformante din cauza situației angajaților din sectorul public, ceea ce va afecta costul creditării.
