România, Ungaria și Serbia, susținute de FMI, UE și alte instituții financiare prin împrumuturi în valoare totală de 43 miliarde euro, se confruntă cu aceleași provocări macroeconomice, întâmpinând probleme în atragerea de finanțări externe de la investitori, consideră mai mulți analiști economici pentru Reuters. De exemplu, Serbia nu a reușit să atragă suficiente oferte pentru 6 din cele 25 de licitații de vânzare de titluri organizate începând din iunie, iar România nu a vândut nimic în patru licitații de la lansarea unui program de austeritate în iulie și a înregistrat doar un succes parțial în alte zece. O licitație organizată săptămâna trecută de Ungaria nu a reușit să atragă fondurile vizate de guvern.
Pe ce picior stau Ungaria, România și Serbia?
Ungaria e cea mai îndatorată țară din Uniunea Europeană, ca procent din PIB, România fiind printre cele mai sărace țări din spațiul comunitar, iar Serbia, deși nu este încă membră a UE, încearcă totuși să-și susțină monedele naționale, să limiteze creșterea inflației și să atragă investiții străine în contextul declinului veniturilor, însă succesul acestora este limitat. „Evident, cele trei state se confruntă cu aceleași probleme macroeconomice, care le-au forțat să caute sprijin sub umbrela FMI. Necesarul lor de refinanțare este mult peste cel al regiunii, având în vedere derapajele bugetare, în timp ce problemele politice persistă", susține Elisabeth Gruie, analist pentru piețe emergente la BNP Paribas Londra.
Randamentele cerute pentru vânzarea de titluri cresc deoarece investitorii „își pierd încrederea rapid", consideră Timothy Ash, specialist pentru piețe emergente la Royal Bank of Scotland Londra. „Ungaria are încă probleme importante, inclusiv o îndatorare a sectorului public și privat, mai mari decât cele ale României și Serbiei", adaugă Ash. Randamentele cerute pentru tiluri vândute de Serbia a urcat la 10,7%, de la 10,3% în iulie, potrivit datelor Bloomberg. în timp ce în Ungaria au crescut la 5,47%, de la 5,38% în urmă cu o lună. România a plafonat la 7% randamentele oferite investitorilor, față de 6,29% în luna mai. În contrast, randamentele comparabile ale Cehiei au scăzut de la 0,84% la 0,82% în ultima lună, iar cele ale Poloniei au coborât la 4,67% în primele zile din septembrie, față de 4,759% la începutul lui august.
Spre deosebire de alte state din regiune, Ungaria, România și Serbia au apelat la FMI pentru împrumuturi în toiul recesiunii economice, în principal pentru a reasigura investitorii că vor promova politici macroeconomice adecvate. Toate cele trei state au fost nevoite să înghețe sau să reducă salariile din sectorul public și pensiile, pentru a atinge țintele de deficit bugetar. Extinderea facilităților de împrumut de la Fond, condiționate prin politici fiscale prudente, a reapărut ca unul dintre principalele criterii urmărite de investitori, notează Bloomberg. În timp ce politicienii români au afirmat că intenționează să înceapă discuții pentru prelungirea acordului cu FMI, autoritățile din Ungaria au transmis mesaje conflictuale în privința necesității unei noi înțelegeri cu instituția internațională, afectând cursul forintului, consideră mai mulți analiști, între care și Elisabeth Andreew de la Nordea Copenhaga. Serbia, care are un acord cu Fondul până în aprilie 2011, ar putea renunța la o nouă înțelegere din cauza următoarelor alegeri generale, potrivit declarațiilor mai multor miniștri.
„Investitorii din Ungaria rămân neliniștiți, iar autoritățile trebuie încă să reducă deficitul de credibilitate cauzat de anumite declarații ale membrilor guvernului. În același timp, România își ia medicamentul de la FMI și înăsprește foarte mult politicile fiscale pentru a corecta un deficit bugetar mare", consideră Gabriel Stern, economist pentru piețe emergente la compania londoneză Exotix. Totodată, cele trei state est-europene sunt afectate de temerile privind reintrarea în recesiune mai mult decât alte țări din regiune, crede Andreew. România are un acord de împrumut în valoare de 20 de miliarde de euro cu FMI, UE, Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Falimentele din Germania avansează cu 7,2%
Ce se întâmplă în acest timp în Europa de vest, unde Germania funcționează ca principal motor al bătrânului continent? Numărul falimentelor din Germania în rândul persoanelor fizice și companiilor a crescut cu 7,2% în prima jumătate a anului, evoluție care contrastează cu revenirea celei mai mari economii europene în aceeași perioadă, conform AFP. În intervalul ianuarie-iunie, aproximativ 16.500 de companii au dat faliment, nivel în creștere cu 2% comparativ cu primul semestru din 2009, potrivit datelor institutului federal de statistică. În al doilea trimestru al acestui an, economia germană a înregistrat o creștere spectaculoasă, notează AFP. În prima jumătate a anului, numărul falimentelor personale a urcat cu 11,6%, la 53.900 de cazuri. Totalul creanțelor rămase restante în urma acestor falimente totalizează 21,1 miliarde de euro, nivel mai redus decât cel de 24,4 miliarde de euro din primul semestru al anului trecut. În 2009, în plină criză economică, mai multe compnaii mari și-au închis porțile, printre care distribuitorul Arcandor.
„Situația se îmbunătățește pentru marile companii și sectorul auto, însă rămâne tensionată pentru multe societăți. Cu spatele la zid au rămas, mai ales, întreprinderile mici și mijlocii, din comerț și servicii. Băncile sunt în continuare extrem de prudente în a acorda credite acestor tipuri de companii", declară Siegfried Beck, președintele federației administratorilor judiciari VID. Separat, institutul de statistică a anunțat că exporturile germane au scăzut în luna iulie pentru prima dată în ultimele trei luni, semn că avansul economic pierde din viteză în condițiile în care economia mondială se temperează.
INS: afacerile industriale scad cu 7,3% după picajul industriei extractive
Revenind la cazul concret al României, cifra de afaceri din industrie a scăzut în iulie cu 7,3% față de iunie, din cauza unei căderi accentuate în industria extractivă cea prelucrătoare, dar a urcat cu 7,4% față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor INS. În iulie față de iunie, industria extractivă a scăzut cu 11,5%, iar cea prelucrătoare cu 7,1%. Pe marile grupe industriale, scăderi ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în toate sectoarele, respective industria bunurilor de capital (-15,2%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-7,8%), industria bunurilor intermediare (-4,6%), industria bunurilor de uz curent (-3,5%) și industria energetică (-1,5%). Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea cifrei de afaceri din industrie a fost datorată în principal avansului înregistrat în industria prelucrătoare cu 8,3%. Pe marile grupe industriale creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (+12,8%), industria bunurilor intermediare (+12,8%), industria energetică (+6%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+4,2%). Industria bunurilor de uz curent a scăzut cu 3,4%. În primele șapte luni ale anului, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 10,3% pe fondul unui avans de 11,1% a industriei prelucrătoare și uni scăderi de 6,2% a industriei extractive.
Comenzile industriale în scădere cu 13,3%
Comenzile noi din industrie au scăzut în iulie față de iunie cu 13,3%, după o reducere mai accentuată a bunurilor de capital, dar au urcat 24,7% comparativ cu aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor INS. În iulie față de iunie, industria bunurilor intermediare a coborât cu 6,7%, cea a bunurilor de uz curent cu 3,3%, iar cea a bunurilor de folosință îndelungată a crescut cu 6,1%. Comenzile noi din industrie, în iulie comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, au crescut pe ansamblu datorită creșterilor din toate grupele industriale industria bunurilor de capital (+32,1%), industria bunurilor intermediare (+24,5%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+23,7%) și industria bunurilor de uz curent (+2,8%). În primele șapte luni ale anului, comenzile noi din industrie au crescut pe ansamblu comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent cu 24%, datorită creșterilor înregistrate în industria bunurilor intermediare (+30,6%), industria bunurilor de capital (+26,8%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (+18,7%). Industria bunurilor de uz curent a scăzut cu 0,2%.
