.

Delegația Comisiei Europene a prezentat la București, pe 4 aprilie, un raport privind statutul și evoluția științei și a tehnologiei în statele candidate la Uniunea Europeană. Acest Eurobarometru a fost realizat în noiembrie 2002 în toate cele 13 țări candidate, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația, pe un eșantion de 12.250 de respondenți.

Un studiu similar a fost realizat și în statele membre ale Uniunii, făcând posibilă comparația între situațiile existente în cele două grupe de state. Mai mult de jumătate dintre cei intervievați au arătat un interes redus pentru știință și tehnologie, tinerii fiind foarte puțin atrași de o carieră științifică, menționând salariile mici ca principala justificare pentru acest lucru. Cele mai importante rezultate ale raportului arată că 56% din locuitorii statelor candidate (SC) nu sunt interesați și nici informați despre știință și tehnologie (media UE - 45%), în România procentajul fiind de 35%. Știința este percepută ca având o valoare pozitivă în SC, 8 din 10 persoane considerând că știința și tehnologia 'ne fac viața mai sănătoasă, mai ușoară și mai confortabilă'. Respondenții din România s-au arătat mai sceptici în privința științei și tehnologiei ca soluții pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă actuala societate românească.

Din păcate, studiul a tratat foarte fugar domeniul tehnologiei, fără a prezenta date concrete privind dezvoltarea piețelor de profil din țările analizate. Accentul a fost pus mai mult pe noțiuni generale legate de știință, precum 'evoluția dinozaurilor' sau 'rolul ampicilinei în combaterea diverșilor viruși' sau pe 'statutul omului de știință în societate' și pe 'pregătirea profesională a jurnaliștilor de specialitate'.

Delegația Comisiei Europene nu a prezentat proiecte concrete pentru România sau pentru țările candidate UE, chiar dacă își dorește ca Uniunea Europeană să devină cea mai dinamică economie din lume. În acest scop militează pentru alocarea a 3% din PIB sectorului de cercetare, cu o creștere de 500.000 a numărului de cercetători până în 2010. Delegația Comisiei Europene își dorește o îmbunătățire a cooperării între cercetători, fără a preciza clar, însă, dacă include și România în proiectele sale de anvergură unionistă.