Interviu cu Hugh COLLINS, Team Leader ANRC Phare Project
C@M: Cum vedeți realitățile României în privința buclei locale comparativ cu cele regionale și internaționale?
Hugh Collins: Penetrarea telefoniei fixe este scăzută în România comparativ cu celelalte țări ce acced la Uniunea Europeană, bineînțeles și mai scăzută față de cea din țările deja membre UE. Totuși, acest lucru trebuie văzut în contextul în care în România PIB-ul este scăzut în prezent - până acum nu toate gospodăriile din România, în special cele din afara orașelor mari doresc să își cheltuiască fondurile limitate pe o linie telefonică fixă. Pe măsură ce economia România continuă să se dezvolte, mă aștept ca numărul liniilor fixe să ajungă la nivelul mediu al țărilor cu venituri similare.
Principalele cauze ale situației din zilele noastre sunt investițiile în infrastructură, în special în afara orașelor mari și dezvoltarea rapidă a sectorului mobil, care a redus baza veniturilor pentru sectorul liniilor fixe. Totuși, noi investiții pot aduce beneficii, în special în condițiile în care piața pentru accesul broadband la Internet, către Guvern și rețelele companiilor începe să ia avânt.
C@M: Care sunt punctele forte în decizia investiției în bucla locală - planul de business, reglementările etc?
Hugh Collins: Atât planul de afaceri, cât și mediul reglementativ sunt importante. Termenii favorabili de interconectare tehnică și comercială între operatori sunt întotdeauna importanți. De exemplu, plățile făcute de un operator de buclă locală pentru apeluri terminate în rețeaua altui operator pot fi foarte bine cel mai mare cost operațional pe care îl are un operator. De asemenea, prețurile de retail trebuie să permită un beneficiu adecvat. Recenta aprobare a prețurilor Romtelecom de către Autoritatea Națională a Reglementărilor în Comunicații (ANRC), corespunzătoare cu rebalansarea graduală a prețurilor serviciilor de telefonie fixă sunt un pas în direcția bună ce trebuie urmată.
Cel mai important semnal în privința faptului că ANRC e pe o direcție bună acum este acela că România este angajată să deschidă competiției piața serviciilor broadband peste bucla locală, permițând companiilor de cablu și operatorilor mobili să opereze în deplină libertate și prin introducerea accesului necondiționat la bucla locală astfel încât operatorii noi și novatori să poată adăuga echipamente DSL de mare viteză la infrastructura actuală de cupru a Romtelecom.
Tarifele de accesare a buclei locale a Romtelecom, precum și condițiile de acces specifice impuse de ANRC operatorului dominant vor fi elemente primordiale pentru a contura un plan de afaceri pentru un nou intrat pe piață.
În privința celorlalți factori, când se ia decizia investirii, dacă reglementările asigură un mediu competitiv corect, tot ceea ce mai e necesar e accesul la capital deoarece există cu siguranță o piață pentru mai multe linii fixe în prezent, iar cererea va crește și mai mult pe măsură ce economia se dezvoltă și aplicațiile Internet ce au nevoie de viteze mai mari de acces încep să ia avânt în România.
C@M: Cine are șanse mai mari de a obține fonduri financiare - Romtelecom sau operatorii alternativi?
Hugh Collins: Acest lucru depinde de fiecare afacere care se înscrie pentru un program de finanțare, de istoria ei, de credibilitate, de dimensiunea afacerii. De obicei, în majoritatea țărilor operatorul dominant are un bun istoric și de aici și accesul mai ușor la finanțări, dar nou intrații au o șansă egală atâta timp cât îndeplinesc cerințele investitorilor și prezintă un plan de afaceri solid.
C@M: Cum credeți că influențează reglementările telecom din România fondurile și investițiile străine?
Hugh Collins: ANRC stabilește reguli foarte precise și detaliate pentru piața telecom, de la tarife la condiții de colocare și acest lucru ajută la oferirea unei siguranțe și încrederi în privința condițiilor operaționale ale pieței, ceea ce e foarte important pentru planurile de afaceri ale nou intraților pe piață. Decizia viitoare a ANRC în privința accesului necondiționat la bucla locală va oferi noilor intrați 2 modalități pentru implementarea serviciilor peste infrastructura operatorului dominant: în totalitate și segmentat.
De asemenea, faptul că ANRC s-a pregătit pentru aceste 2 opțiuni tehnice de acces la bucla locală, în totalitate și segmentat, dovedesc faptul că scopul regulatorului este să-i stimuleze pe nou intrați (căutătorii de acces) să investească în propriile lor echipamente și rețele, dar și să fie profund implicat în piață, contribuind la creșterea sa substanțială în viitorul apropiat. Atât clienții individuali și piața ca întreg vor vedea astfel beneficii pe termen lung de la operatorii puternici care au făcut un angajament pe termen lung prin investiția lor inițială și care continuă să investească în expansiune.
C@M: Cum definiți industria telecom din România și care sunt prognozele dvs. pentru viitorul apropiat?
Hugh Collins: Principalele caracteristici ale sectorului telecom din România sunt: oportunitățile bune de dezvoltare, în special în privința accesului la telefonia fixă și mobilă și nivelurile de trafic; oportunitățile pentru servicii noi bazate pe accesul broadband la Internet - atât accesul în sine și serviciile diverse de conținut bazate pe web; potențial, anumite oportunități de servicii internaționale în cazul în care România se poate stabiliza ca un hub regional pentru trafic de Internet și furnizare de servicii. În ansamblu, mă aștept ca veniturile din sectorul telecom să crească cu 4-5% în perioada următoare.
C@M: În calitate de consultant Phare ce sfat le dați companiilor care investesc în bucla locală?
Hugh Collins: În primul rând, în calitatea mea de consultant Phare, eu și echipa mea asistăm ANRC. Personal, având în spate experiența mea de consiliere a multor clienți comerciali din întreaga lume, aș sfătui companiile să analizeze în primul rând cerințele pieței (segmentele pieței, serviciile, prețurile, competiția). Este vitală apoi poziția lanțului valoric și tehnologia de acces.
Și nu în ultimul rând, îi sfătuiesc să fie niște operatori inteligenți de la început - să investească în sisteme care facilitează lansarea și direcționarea unor servicii noi pe piață, rapid și ușor. Acest lucru poate părea, la prima vedere, o mare cheltuială, dar de obicei o asemenea abordare se dovedește foarte valoroasă, pentru că le permite noilor operatori să fie flexibili și să lanseze noi servicii în mod rapid, pe măsură creșterii cererii pieței dar și a evoluției competiției.
