.

Copenhaga este ‘cel mai verde’ oras din Europa, urmat de Stockholm, Oslo, Viena, si Amsterdam. Acesta este rezultatul unui studiu unic din punctul de vedere al dezvoltarii durabile realizat in 30 de orase in 30 de tari europene si prezentat de Siemens la Conferinta ONU pentru Schimbari Climatice in Copenhaga. In plus fata de analiza realizarilor si obiectivelor acestor orase in domeniul mediului si protectiei climei, Indexul Verde al Oraselor prezinta transparent diferentele dintre ele.

Studiul evalueaza cele 30 de orase sub opt categorii: emisii CO2, Energie, Cladiri, Transporturi, Apa, Deseuri si Folosirea terenurilor, Aer si Guvernanta ‘Verde’. "Sprijinim eforturile oraselor pentru a asigura protectia climatica, furnizandu-le date comprehensive si standardizate," a declarat Dr. Reinhold Achatz, Head of Corporate Research and Technologies, departamentul central de cercetare al Siemens AG. "Orasele pot folosi acest studiu pentru a-si prioritiza eforturile in reducerea amprentei de carbon."

"Analizele noastre indica faptul ca orasele europene analizate sunt lideri din punctul de vedere al protectiei mediului inconjurator. In particular, aproape toate cele 30 de orase — care adapostesc aproximativ 75 de milioane de locuitori — au emisii de CO2 per locuitor mai mici decat alte tari din UE," a declarat James Watson, Managing Editor al Economist Intelligence Unit si editorul acestui sudiu. Cel mai performant oras in aceasta categorie, Oslo, emite doar 2.5 tone de emisii CO2 per locuitor pe an,cu mult mai putin decat media inregistrata in Uniunea Europeana - de 8.5 tone. In plus, aproape toate orasele au dezvoltat deja si implementat partial o strategie de mediu.

"Totusi, toate orasele au in fata provocari uriase. De exemplu sursele regenerabile de energie totalizeaza in prezent doar sapte la suta din totalul de energie electrica furnizata in aceste orase - cifra aflata cu mult sub tinta de 20 la suta planificata de UE pana in anul 2020," a adaugat Watson. Mai mult, procentul mediu de deseuri reciclate este mai mic de 20 la suta, iar un litru de apa din patru este risipit din cauza pierderior din retea.

Orasele scandinave realizeaza in general scoruri foarte ridicate. Gradul de constientizare a protectiei mediului in aceste orase a fost foarte ridicat ani la randul, fapt ce se reflecta si in obiectivele de mediu ale acestor orase. Copenhaga, de exemplu, intentioneaza sa ajunga un oras fara emisii de carbon pana in anul 2025. In tarile scandinave, produsul intern brut per cap de locuitor este peste medie, iar aceste tari bogate au investit considerabil in protectia climatica.

Pana in prezent, tarile est-europene se claseaza mai jos. Acest fapt se datoreaza valorii mult mai scazute a produsului intern brut si a contextului istoric, incluzand aici si atentia scazuta oferita protectiei climatice in deceniile trecute. In particular, consumul ridicat de energie in cladiri si infrastructura depasita reflecta acest aspect. In domeniul transportului public, totusi, orasele est-europene inregistreaza adesea scoruri peste medie: Kiev, oras care ocupa locul 30 in clasamentul general are cel mai ridicat procent estimat de persoane care folosesc transportul public pentru a face naveta.

Bucurestiul s-a clasat pe locul 28 in clasamentul general, ocupand urmatoarele locuri:

categoria emisii CO2 - locul 24

categoria Energie - locul 23

categoria Cladiri - locul 21

categoria Transporturi - locul 28

categroria Apa - locul 28

categoria Deseuri si Folosirea terenurilor - locul 28

categoria Aer - locul 27

categoria Guvernanta ‘Verde’ - locul 30

Complexitatea Indexului Verde al Oraselor din Europa este unica. Cele opt categorii se bazeaza pe 30 de indicatori individuali — 16 dintre acestia sunt cantitativi (de exemplu consumul de apa si de energie per cap de locuitor, rata de reciclare si de folosire a transportului public) si 14 calitativi (de exemplu reducerea tintelor de emisii CO2, standarde de eficienta pentru cladiri sau sprijinirea masurilor de protectie a mediului).

Economist Intelligence Unit a dezvoltat Indexul si a intocmit raportul in cooperare cu Siemens. "In masura datelor disponibile studiul a fost efectuat in baza cifrelor oferite de sursele oficiale, precum departamentele statistice ale municipalitatilor sau administratiilor oraselor," a declarat Watson.

Studiul include de asemenea portrete detaliate ale oraselor ce prezinta punctele forte si slabe ale fiecarui oras, in acelasi timp punand in evidenta initiative locale din care alte orase pot invata. "Un element cheie al studiului este posibilitatea compararii rezultatelor pentru fiecare oras - atat in categoriile individuale, cat si in evaluarea clasamentului general," a adaugat Watson.

Indexul Verde al Oraselor din Europa este al treilea studiu efectuat de Siemens pana in prezent in seria cercetarilor in domeniul dezvoltarii durabile — dupa rapoarte despre sustenabilitatea oraselor Londra si Muenchen. "Cu aceasta analiza, evidentiam inca o data preocuparea noastra de a ajuta orasele sa sprijine protectia climatica," a adaugat Achatz. "Pana la urma, ele joaca un rol important, tinand cont ca sunt responsabile pentru 80 la suta din totalul emisiilor de gaze si ca mai mult de jumatate din populatia lumii locuieste in acest moment in mediul urban."

Portofoliul de mediu Siemens recomanda compania drept partenerul ideal pentru implementarea solutiilor de infrastructura compatibile cu mediul inconjurator. In anul fiscal 2009, compania a raportat venituri de aproximativ 23 de miliarde de euro datorita produselor si serviciilor care fac parte din acest portofoliu de mediu. Aceasta suma reprezinta aproximativ 30% din totalul veniturilor anuale.