Semnalul politic poate produce minuni, atunci când el este făcut cu cap, destul de rar ce-i drept. Asta poate să fie concluzia preliminară a ultimelor mișcări în piața telecom de la noi ale companiilor chinezești ZTE și Huawei. După cum știm, premierul Boc promitea oamenilor de afaceri chinezi, la jumătatea lunii august, că vor beneficia de ajutoare de stat în cazul în care investesc sume importante în România și creează mai multe locuri de muncă, spunându-le că legislația internă permite acordarea unor astfel de facilități, acceptate și de către UE. Șeful Guvernului vizita China, participând la Forumul economic româno-chinez, organizat la Beijing. Acolo, Boc a încercat să îi convingă pe oamenii de afaceri chinezi să investească în România. Chinezii l-au și crezut pe Boc și rezultatele acelor promisiuni se pot vedea în discuțiile dintre ZTE sau Huawei și ministrul Valerian Vreme. În același timp, la nivel internațional, România trece printr-o criză de încredere în fața investitorilor, fiind în cădere în mai toate topurile - azi vă prezentăm topul global al competitivității dar și poziționarea celor mai mari companii autohtone în context est-european.
Huawei vrea să deschidă la noi al patrulea său centru de suport global
Producătorul chinez de echipamente IT&C Huawei intenționează să deschidă în România al patrulea său centru de suport global, primele trei fiind localizate în China, India și Mexic, care va fi deservit de 1.500 de angajați până la finele anului 2014, din care 80% vor fi români. Anunțul a fost făcut de directorul general al companiei Huawei România, Jeff Wang, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu ministrul Comunicațiilor, Valerian Vreme, conform Mediafax. „Suntem bucuroși că unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente telecom este prezent în România și sperăm ca și pe viitor să investiți pe piața comunicațiilor electronice din țara noastră. În același timp, este foarte important faptul că o mare parte a angajaților Huawei sunt români și avem convingerea că numărul lor va crește, pe măsura ce veți extinde și dezvolta serviciile oferite de companie", declara ministrul MCSI, Valerian Vreme. În 2010, Huawei și Romtelecom au dotat cu tehnologie de ultimă generație de comunicații cu fibră optică un laborator al Facultății de Electronică și Telecomunicații din cadrul Universității Politehnica București. Înființată în 1987, Huawei Technologies este unul dintre cei mai mari furnizori de soluții IT&C la nivel global, cu venituri de peste 28 miliarde de dolari în 2010. Compania este prezentă în peste 140 de țări și deservește peste o treime din populația globului prin produsele și soluțiile implementate. Pe piața românească, Huawei a intrat în anul 2004.
ZTE vrea să producă în România echipamente de recepție a semnalului TV digital terestru
Compania ZTE, unul dintre cei mai mari producători chinezi de echipamente telecom, intenționează să deschidă în România o linie de producție pentru echipamente de recepție a semnalului TV digital terestru, anunța MCSI pe 24 august, imediat după vizita premierului Boc la Beijins. „Reprezentanții ZTE și-au manifestat interesul de a extinde investițiile în România, în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, precizând că doresc să deschidă în țara noastră o linie de producție pentru echipamente de recepție a semnalului TV digital terestru", informa MCSI. Astfel, Valerian Vreme s-a întâlnit cu vicepreședintele ZTE pentru Europa Centrală și de Est, Chang Xiao Wei, la întâlnire participând și directorul general al ZTE România, Jin Renyuan, alături de directorul de strategie al companiei, Lorian Vintilă și secretarul de stat din MCSI, Constantin Fecioru, și directorul de cabinet al ministrului MCSI, Bogdan Radu Savonea. La începutul lunii august, ZTE anunța că va înființa la București un centru de perfecționare a tinerilor în acest domeniu și studiază piața pentru a deschide, într-o zonă defavorizată, o fabrică de asamblare a componentelor IT. Centrul de perfecționare va fi deschis în noiembrie-decembrie 2011, în colaborare cu Universitatea din București, și va presupune o investiție inițială de 2,7 milioane euro, finanțată de guvernul chinez. Proiectul ar putea fi extins anul viitor și în alte centre universitare, precum Cluj-Napoca și Timișoara, când investiția totală ar putea crește astfel la 5 milioane de euro. Detaliile investiției au fost discutate de către reprezentanții companiei chineze cu ministrul Economiei, Ion Ariton, în urma unei vizite în China alături de premierul Emil Boc. Potrivit reprezentanților companiei chineze, ZTE studiază în prezent piața românească pentru a deschide, într-o zonă defavorizată, și o fabrică de asamblare de componente IT, proiect aflat încă în discuție cu autoritățile române. ZTE Corporation a fost înființată în 1985, la Shenzhen, și derulează în prezent activități în peste 140 de țări. În 2010, compania a avut afaceri de peste șapte miliarde de euro, fiind cel mai mare operator chinez de telecomunicații listat la bursa din Hong Kong și la cea din Shenzhen. ZTE produce echipamente pentru rețele de telecomunicații fixe, mobile, pentru rețele optice și de date, și pentru rețele inteligente și de ultimă generație.
România cade 10 poziții în topul mondial al competitivității, fiind depășită și de Bulgaria
România a coborât 10 poziții, pe 77, într-un top al competitivității realizat de Forumul Economic Mondial pentru 142 de state și a fost depășită de Bulgaria, iar în Uniunea Europeană se situează pe penultima poziție, înaintea Greciei. Bulgaria a înregistrat un declin de trei poziții, de pe 71 pe 74, iar România a coborât de pe 67 pe 77. Grecia, cel mai slab plasat stat UE, a pierdut șapte locuri și a ajuns pe 90. Cei mai problematici factori pentru derularea de afaceri în România sunt, potrivit raportului, nivelul taxelor, birocrația, instabilitatea legislativă, accesul la finanțare, corupția, infrastructura insuficientă, reglementările privind taxele, inflația, etica slabă privind munca în rândul angajaților, forța de muncă inadecvat pregătită, legislația restricitvă pentru piața muncii sau instabilitatea guvernamentală. România a obținut cel mai slab punctaj în privința inovației, de 2,9 puncte din șapte posibile, unde scorul mai ridicat indică o competitivitate mai bună a economiei. Rezultate slabe au fost înregistrate și pentru infrastructură, 3,4 puncte, respectiv instituții și gradul de sofisiticare al mediului de afaceri, câte 3,5 puncte. Cele mai bune rezultate au fost consemnate de România la sănătate și educație primară, 5,7 puncte, respectiv climatul macroeconomic, 4,5 puncte. Pe primele poziții ale clasamentului se situează în ordine Elveția, Singapore, Suedia, Finlanda, SUA, Germania, Olanda, Danemarca, Japonia și Marea Britanie. În Europa Centrală și de Est, cel mai bine este plasată Estonia (33), urmată de Cehia (38), Polonia (41), Lituania (44), Ungaria (48), Slovenia (57), Turcia (59), Letonia (64), Rusia (66), Slovacia (69) și Bulgaria (74). România ocupă locul 77, cu 4,08 puncte din șapte posibile. Același punctaj a fost obținut de Filipine și Croația. În regiune, România devansează, cu excepția Greciei, doar state din afara Uniunii Europene, respectiv Albania (78), Macedonia (79), Ucraina (87), Moldova (93), Serbia (95) și Bosnia-Herțegovina (100). Angola, Burundi, Haiti și Ciad ocupă ultimele patru poziții ale topului.
Deloitte Top 500 Europa Centrală: România are 38 de firme în topul celor mai mari companii
România este prezentă cu 38 de firme în topul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală după cifra de afaceri de anul trecut, ocupând locul cinci din regiune, aproape jumătate dintre acestea plasându-se însă pe poziții inferioare celor din clasamentul din 2010. În clasamentul de anul trecut, România a fost prezentă cu 33 de firme. Petrom, Rompetrol și Dacia, Pretrotel Lukoil, BAT România, Kaufland, Lukoil România, Hidroelectrica, Mol România, Mediplus Exim și Alro, au fost, în ordine, cele 11 companii locale care au reușit să se plaseze pe poziții superioare celor de anul trecut. Petrom a urcat de pe poziția 25 pe 14, Rompetrol de pe 70, în urmă cu un an, pe 24 în acest an, iar Automobile Dacia a mai câștigat opt poziții ajungând pe locul 42. Nouă companii apar în premieră în clasament, respectiv Nokia (locul 93), Electrica (134), Enel România (145), Renault Industrie Roumanie (343), Grup Servicii Petroliere (365), Cosmote (426), JTI Mfg (475), Cargill Agricultura (481) și Continental Automotive (491). Grup Servicii Petroliere se află pe poziția doi în Regiune, ca dinamică a afacerilor în 2010 față de 2009, cu o creștere de 151%, după Kriukov Car Building din Ucraina cu venituri în creștere cu 217%. Pe de altă parte, 18 dintre cele 38 de companii prezente în clasament au pierdut poziții față de anul trecut, cele mai mari scăderi fiind înregistrate de Arcelor Mittal Galați, 79 de locuri până pe 173, Coca Cola HBC România (77 de poziții pe 484), Romtelecom (74 de locuri pe 269) și Philip Morris România (74 de poziții pe 411). În funcție de numărul de companii nou intrate în top, România ocupă poziția cinci în Europa Centrală, după Polonia, Cehia, Ungaria și Ucraina. Raportat la diferitele industrii, studiul arată că două bănci românești să află între primele 50 de instituții de profil europene. Astfel, BCR s-a menținut pe locul 9, iar BRD a pierdut două locuri, de pe 13 pe 15, clasamentul fiind realizat pe baza activelor de la sfârșitul anului trecut. Și în topul industriei de asigurări regăsim cinci firme din România, respectiv Astra (30 față de 35 anul trecut), Allianz-Țiriac Asigurări (33 față de 21), Omniasig (37 față de 28), Groupama și ING Asigurări de Viață, care au intrat direct pe locurile 44 și 50. În funcție de capitalizare, Petrom ocupă locul 13 din 50 în regiunea analizată, cu 4,429 miliarde de euro și ultima poziție, în top zece companii din sectorul energiei și resurselor după venituri și profiturile nete din 2010.
Nokia România în top 10, la sectorul TMT
De asemenea, Nokia România a intrat direct pe poziția opt în top zece al celor mai mari companii din sectorul TMT (Tehnologie, Media și Telecomunicații) după venituri și profit, cu venituri din vânzări de 1,606 miliarde de euro în 2010. „România este una dintre țările care și-au crescut cota de piață în top 500, de la 6% la 8%, ceea ce reflectă continuarea dezvoltării economice, în particular în industrii precum afaceri legate de consum, transporturi, energie și resurse", se arată în raport. Autorii studiului arată că Europa Centrală nevoia de a menține și a crește atragerea de investiții străine directe este presantă, România lucrând din greu pentru a recâștiga încrederea investitorilor și pentru a stimula creșterea prin deminstrarea stabilității economice și legislative. „În România, prioritatea astăzi este de a construi o încredere a investitorilor externi în sănătatea economiei naționale. Investițiile străine directe, care au fost dintotdeauna o sursă primară de creștere, au scăzut abrupt în ultimii ani. Succesul României sub acordul cu FMI trimite semnalele potrivite și de aceea există o speranță că industria locală de servicii financiare va câștiga teren prin noi investiții. Totuși, orice abilitate de creștere va fi de asemenea dictată de abilitatea băncilor de a administra activele neperformante și riscurile asociate cu creditarea într-un mediu volatil", consideră Andrei Burz-Pinzaru, partner Deloitte Romania. La nivel regional, Polonia continuă să domine ierarhia pe 2011, cu 173 de companii în topul Deloitte, față de 180 în 2010, fiind urmată de Cehia (80, față de 73), Ungaria (68 față de 63) și Ucraina (43 comparativ cu 39). Clasamentul prezintă puține modificări față de anul trecut, având în continuare în frunte grupurile petroliere PKN Orlen (Polonia) și MOL (Ungaria). Skoda Auto a revenit pe locul 3 de pe 4, Naftogas (Ucraina) a urcat de pe 5 pe 4, CEZ (Cehia) se află pe locul 5, coborând 2 poziții. În primele zece companii se mai regăsesc Metinvest și Energorynok (Ucraina) și PGNiG, PGE și Jeronimo Martins (Polonia). Deloitte Top 500 Europa Centrală este un clasament anual al companiilor din regiune, realizat în funcție de venituri, profit, număr de angajați și capitalizare din 18 țări.
