Peste 60% dintre românii din mediul urban cred că România va fi în criză încă 1-5 ani, cei mai mulți dintre aceștia anticipând continuarea situației actuale timp de 3-5 ani, potrivit celui mai recent sondaj realizat de compania de cercetare 360insights pentru Mediafax. Percepția despre criza financiară s-a înrăutățit semnificativ comparativ cu anul trecut, în condițiile în care ponderea respondenților care se așteaptă la încheierea problemelor în maxim un an s-a redus de la 30% în intervalul mai-iunie 2009 la doar 9% în perioada aprilie-mai 2010.
Trei din zece români cred că România va ieși din criză într-o perioadă cuprinsă între 1 și 2 ani, iar 32% dintre respondenți au spus că problemele vor fi depășite doar în 3 - 5 ani. La mijlocul anului trecut, 55% dintre români plasau la 1 -5 ani intervalul în care criza se va manifesta. Mai mult, întâmplările recente din mediul politic și economic au creat multă tensiune, astfel încât 22% dintre români consideră că România va ieși din criză în mai mult de șase ani, comparativ cu un procentaj de 9% înregistrat la mijlocul anului trecut. „Există totuși un procentaj rezervat al celor ce consideră că România nu este afectată de criză, de 7%, care s-a menținut, comparativ cu anul trecut. Această opinie este împărtășită semnificativ mai mult de către tineri, adică persoanele cu vârsta până la 24 de ani, pentru care efectele crizei financiare sunt insesizabile", se arată în studiul 360insights. În termeni socio-demografici, persoanele din sudul și sud-estul țării estimează o perioadă de criză mai lungă, o doză mai mare de pesimist fiind caracteristică și pentru persoanele cu venituri mici.
Un alt criteriu care influențează atitudinea românilor față de criză este vârsta. Persoanele în vârstă consideră că perioada de criză se va întinde pe mulți ani de acum înainte. Pe de altă parte, 360insights a expus o listă de cheltuieli respondenților, care au ales primele trei costuri lunare din punct de vedere al dificultăților întâmpinate la plată. Astfel, cele mai împovărătoare cheltuieli țin de întreținerea casei și de cumpărarea alimentelor. Peste 60% dintre persoanele intervievate au menționat, printre cele trei tipuri de cheltuieli, că plățile la utilități sunt dificil de achitat, în timp ce 51% dintre români au spus că produsele alimentare sunt una dintre cheltuielile greu de susținut. În topul celor mai împovărătoare cheltuieli urmează costurile legate de serviciile media, inclusiv televiziune, telefon mobil și fix, internet (22%), întreținerea copiilor (20%), dar și ratele lunare pentru plata creditelor sau a altor tipuri de împrumuturi (19%).
„Cheltuielile lunare de bază, cum sunt cele cu mâncarea sau utilitățile, sunt mai greu de susținut de către persoanele vârstnice, cât și de către respondenții cu nivel scăzut al veniturilor sau educației. Persoanele de vârstă medie (30-45 ani) susțin că mare parte din venitul lor este direcționat întreținerii copiilor, pe când tinerii sub 24 ani consideră că cele mai mari cheltuieli sunt legate de timpul liber sau întreținerea personală", arată studiul 360insights. Pe de altă parte, peste jumătate dintre români au afirmat că vor trata cu mai multă atenție cheltuielile lunare ca plata apei, gazului, curentului electric sau a căldurii, cu scopul de a reduce valoarea facturilor.
„Vârstnicii și persoanele care nu au un loc de muncă sunt primii ce optează pentru aceste reduceri ale cheltuielilor. În mod similar, și cei ce au anul acesta un venit mai mic decât în 2009 declară că vor fi mai chibzuiți. Precum era de așteptat, la polul opus se găsesc tinerii care nu pun mare preț pe aceste cheltuieli, de vreme ce, de regulă, acestea nu sunt susținute de către ei, ci de părinți", menționează studiul citat.
Nu putem alege problemele sociale prioritare, crezând că soluțiile revin statului
Românii nu pot alege care dintre problemele sociale ar trebui rezolvate cu prioritate și consideră că acestea trebuie soluționate în principal de către stat, și în ultimul rând de către ei însuși, conform studiului 360insights. Participanții la sondaj au afirmat în proporție de peste 80% că susținerea sistemului de sănătate prin spitale mai curate, dotate cu aparatură și medicamente necesare, crearea de locuri de muncă pentru tineri, identificarea și promovarea copiilor talentați, copii orfani, mediul înconjurător și promovarea culturii, istoriei, peisajelor și tradițiilor României ar trebui rezolvate cu prioritate. Prin urmare, pentru români toate probleme sociale au un grad ridicat de importanță și sunt dorite a fi soluționate. Totuși, românii consideră într-o proporție ușor mai ridicată că problemele sistemului sanitar și crearea de locuri de muncă pentru tineri sunt chestiuni care ar trebui rezolvate cu prioritate.
La polul opus, românii acordă un nivel ușor mai scăzut de atenție mediului înconjurător, precum și promovării culturii și istoriei României. Pentru rezolvarea problemelor sociale, peste 80% dintre respondenți au afirmat că soluționarea acestora revine statului și instituțiilor statului, precum și primăriilor și instituțiilor locale. În clasamentul instituțiilor și categoriilor de persoane care sunt cele mai potrivite pentru a se implica în rezolvarea problemelor sociale, cea mai joasă treaptă este ocupată chiar de români, care consideră că toate acestea sunt responsabilitatea altora, nu a lor.
„Doar 44% dintre românii din mediul urban se declară ca fiind printre cei în putere să facă o schimbare. Mai mult, nici companiile private nu sunt considerate de către români că ar avea mari obligații în acest sens, și doar 46% dintre respondenți cred că ar trebui ca și acestea să se implice în problemele sociale ale țării", se arată în studiul menționat. Un procentaj mai ridicat de respondenți susțin că soluționarea problemelor sociale este sarcina organizațiilor non-guvernamentale (54%), a oamenilor influenți, bogați și celebri din România (59%) sau a canalelor media (68%).
Astfel, românii au păreri împărțite în ceea ce privește implicarea propriu-zisă în rezolvarea problemelor sociale. O parte dintre ei susțin că nu se implică în activități dedicate chestiunilor sociale din cauză că nu li s-a ivit ocazia, că nu au timp sau că sunt prea ocupați cu propriile probleme. Mai mult, există și persoane care își explica refuzul de a se implica spunând că nu cred în puterea exemplului oferită de individ și de aceea așteaptă acțiuni din partea statului.
„De această parte sunt persoanele cu nivel scăzut de educație, precum și vârstnicii. În cealaltă tabără, atitudinea pozitivă și încrederea în puterea exemplului corespunde în principal oamenilor cu un nivel înalt de educație, dar și celor care au venituri înalte. De asemenea, persoanele care au copii sunt mai deschise către acest subiect și dispuse într-o măsură mai mare să își aducă aportul pentru a contribui la o schimbare", conform raportului.
Aproape trei din zece dintre românii de la oraș renunță la vacanță în acest an
Aproape trei din zece dintre românii din mediul urban renunță la vacanță în acest an, iar încă 16% își vor reduce bugetul alocat pentru concediu, se arată în continuare studiului. „Alegerea de a renunța la concediu în acest an corespunde în principal vârstnicilor, dar și persoanelor cu nivel scăzut de venit sau fără ocupație (șomeri/casnice). De asemenea, cei cărora le-au fost scăzute salariile se îndreaptă spre aceeași opțiune", se arată în studiul 360insights. Pe de altă parte, 36% dintre respondenți au afirmat că nu vor reduce cheltuielile pentru vacanță, majoritatea fiind tineri, persoane cu venituri ridicate și cele care au în acest an venituri superioare celor din 2009.
Referitor la evoluția veniturilor în acest an, comparativ cu 2009, aproape jumătate dintre persoanele din mediul urban au spus că nivelul câștigurilor a rămas constant, iar 37% dintre respondenți au indicat că s-au confruntat cu scăderea veniturilor. „Persoanele ale căror venituri au scăzut sunt pesimiste și așteaptă o revenire a câștigurilor la nivelul anterior reduceri cel mai devreme peste un an", potrivit studiului. Respondenții al căror venit s-a menținut la nivelul din 2009 sunt relativ optimiști, iar o treime anticipează creșterea câștigurilor într-o perioadă cuprinsă între 6 luni și 2 ani. Totodată, 9% dintre respondenți au arătat că veniturile lor au crescut în acest comparativ cu anul trecut, iar jumătate dintre aceștia se așteaptă la o nouă majorare a câștigurilor în cel mult un an.
„S-au bucurat de o mărire de salariu în principal persoanele tinere, până la 34 de ani, precum și cele educate care ocupă posturi aferente studiilor superioare pe care le au. La polul opus, scăderea veniturilor a cuprins în principal persoanele peste 35 ani, precum și pe cele cu un nivel scăzut sau mediu de educație, angajate ca muncitori calificați sau necalificați", conchide studiul 360insights. Sondajul a fost realizat în perioada aprilie - mai 2010 pe un eșantion de 800 de respondenți din mediul urban, cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani.
