Unii dintre cei peste 5.000 de cititori fideli și abonați ai newsletter-ului nostru cotidian ne întreabă de ce inserăm în editorial și subiecte ori comentarii politice. Ce legătură au acestea cu lumea IT&C? Răspunsul cu care mă simt dator e simplu: factorul politic afectează negativ, azi mai mult decât oricând, bunul mers al economiei, al afacerilor. Nu putem decupla înaltele tehnologii de lumea reală, oricât ne-am strădui. Aceasta e rațiunea comentariilor socio-politice cu care vă persuadăm de o bucată de timp, să înțelegem împreună contextul în care ne chinuim zilnic să devenim oameni normali, europeni. Iar după ce înțelegem contextul să acționăm în consecință pentru a ne îmbunătăți viața, pentru noi și pentru concetățenii noștri mai puțin școliți, mai puțin umblați prin lume. Cred că e datoria noastră să ne facem o viață mai bună, măcar pentru copiii noștri, dacă de noi nu ne mai pasă atât de mult!
Patetismul lui Boc bazat pe discursul lui Lincoln
Premierul Emil Boc a cerut, astăzi, parlamentarilor să acorde Guvernului votul de încredere pentru aplicarea măsurilor de austeritate, apelând la citate din fostul președinte american Abraham Lincoln și susținând că, fără reducerea cheltuielilor, România va intra în incapacitate de plată, conform Mediafax. Acesta și-a început discursul susținut în plenul Parlamentului printr-un citat din fostul președinte SUA Abraham Lincoln, ce afirma: „Cred cu tărie în oameni, dacă le spunem adevărul, ei ne pot ajuta, cheia este să le prezentăm realitatea. Suntem în fața unor decizii extrem de grele și impopulare, dar care trebuie asumate pentru a asigura prezentul și viitorul țării. Nu mai avem un BCR de vândut pentru a finanța deficitul", declama patetic Boc parlamentarilor, acuzând din nou fostul Executiv de majorarea salariilor și pensiilor la un nivel nesusținut de economie. Neaplicarea măsurilor de austeritate va determina, potrivit premierului, întreruperea acordului cu FMI, ceea ce va antrena numeroase efecte negative în economie, inclusiv riscul ca „băncile-mamă" să nu mai acorde bani pentru refinanțarea creditelor pe termen scurt aflate în derulare în România. Boc a amintit că România trebuie să se împrumute cu încă 3 miliarde euro chiar și după reducerea cheltuielilor și că, în lipsa măsurilor de austeritate, România va intra în incapacitate de plată, fără posibilitatea de a mai susține plata pensiilor și salariilor începând cu sfârșitul acestui an.
Mercury Research: peste ¾ dintre români afectați de criză
Peste trei sferturi dintre români cu vârsta peste 18 ani au fost afectați de criză, care a avut un impact mai mare asupra femeilor, antreprenorilor și angajaților cu studii superioare, precum și persoanelor care pentru moment nu au un loc de muncă, potrivit celui mai recent studiu al Mercury Research. Peste un sfert dintre bărbații cu vârsta peste 18 ani nu au fost afectați de criză, procent semnificativ mai mare decât cel al femeilor, de 20%, potrivit studiului realizat în a doua parte a lunii martie. Nouă din zece antreprenori au resimțit negativ criza economică, în timp ce 55% dintre managerii sau angajații cu studii superioare au fost afectați. „Procentul va crește simțitor în rândul angajaților cu studii superioare și nu numai în urma măsurilor de reducere a salariilor în sectorul bugetar", prevede Mircea Kivu, director de operațiuni la Mercury Research. Și persoanele care pentru moment nu au un loc de muncă au resimțit puternic impactul crizei, 95% dintre acestea fiind afectate. Pe de altă parte, 66% dintre români sunt mai îngrijorați de situația lor financiară decât în urmă cu șase luni, procentul fiind mai mic decât în luna martie din 2009 (75%), dar situându-se în continuare peste nivelul din noiembrie 2008, când apăreau primele semne ale crizei în România și când doar jumătate (53%) își exprimau această temere.
„Principalele temeri sunt legate de imposibilitatea de a menține același stil de viață ca în prezent (40%), de scăderea veniturilor (39%) sau de nesiguranța de a face față cheltuielilor curente (38%). Temerile legate de imposibilitatea de a putea plăti ratele sunt valabile pentru 15% dintre românii cu vârsta peste 18 ani, iar 14% se tem ca nu vor mai putea face economii sau investiții ca în anii trecuți", susține studiul. Legat de evoluția stabilității financiare a băncilor în următorul semestru, ponderea celor care consideră că situația se va înrăutăți a scăzut față de anul trecut, de la 61% la 40%. Peste un sfert dintre respondenți estimează că stabilitatea financiară a băncilor va rămâne la fel în următorul semestru, iar 13% chiar că se va îmbunătăți. Datele fac parte din studiul Financial CrisisMeter realizat de Mercury Research începând cu luna noiembrie 2008. Studiul a fost realizat în perioada 15 martie - 1 aprilie 2010 pe un eșantion de 1.177 respondenți din România cu vârsta peste 18 ani.
Eurobarometru: peste jumătate dintre români ar prefera să aibă propria afacere
Deplasându-ne de sondajele interne la cele făcute în afara României, vedem cum peste jumătate dintre concetățenii noștri, respectiv 52%, și 60% dintre greci ar vrea să aibă propria lor afacere, România și Grecia având cea mai ridicată pondere a respondenților care și-au declarat preferința de a fi proprii lor șefi, potrivit unui sondaj Eurobarometru. La polul opus se află respondenții din Belgia și Danemarca, doar 30%, respectiv 32% dintre aceștia preferând să aibă afaceri proprii. În plus, românii au răspuns în cea mai mare măsură (42%), comparativ cu restul statelor UE, că ar începe o afacere dacă ar moșteni o sumă mare de bani. Ponderea grecilor care ar face acest lucru este de două ori mai mare decât media UE (21%, comparativ cu 14%). De asemenea, mai puțin de 10% dintre danezi și bulgari ar începe o afacere cu banii moșteniți (5%, respectiv 7%). Sondajul cu tema „antreprenoriatul în UE și în alte state" a fost realizat în decembrie 2009 de către institutul Gallup în UE, țările EFTA (Islanda, Norvegia și Elveția), Croația, Turcia, Statele Unite, Japonia, Coreea de Sud și China. Cercetarea, la care au participat 26.000 de respondenți, a acoperit teme precum dezvoltarea antreprenoriatului și ce factori încurajează libera inițiativă.
În privința motivelor pentru care respondenții au optat pentru statutul de angajat, patru din zece s-au referit la siguranța și stabilitatea veniturilor și 35% au menționat stabilitatea locului de muncă. În România, 45% dintre persoanele intervievate au spus că preferă acest statut datorită veniturilor fixe, iar 32% au menționat lipsa fondurilor necesare deschiderii unei afaceri. Alți 20% au justificat preferința prin stabilitatea locului de muncă. Veniturile fixe au fost justificarea pentru 75% dintre turci și 70% dintre unguri. Lipsa finanțelor, ca element de constrângere pentru înființarea unei afaceri, a fost menționată cel mai frecvent de respondenții din Europa de Est. Majoritatea cetățenilor Uniunii Europene și-au exprimat preferința pentru o afacere proprie datorită libertății oferite, cum ar fi independența personală, satisfacția profesională și șansa de a-și urma preferințele (68%), dar și a libertății de alegere a locului și programului de lucru (35%). În România, 55% dintre respondenți ar prefera statutul de antreprenor pentru independența personală și 39% pentru perspectiva de câștig.
România: cea mai puțin atractivă țară pentru investitorii germani
România este cea mai puțin atractivă țintă de investiții pentru companiile germane, dintre Bulgaria, Ungaria, Cehia, Polonia și Slovacia, lipsa de predictibilitate a deciziilor publice fiind una din principalele probleme ridicate de investitori, potrivit unui studiu al Camerei de Comerț a Germaniei. „România este cea mai puțin atractivă pentru investitorii germani, potrivit unui studiu realizat recent de Camera de Comerț a Germaniei pe statele din regiune. Este o veste proastă pentru România", a declarat astăzi Roland Teufell, partener în cadrul firmei de consultanță Ensight România, care a prezentat studiul, preluat de Mediafax. Acesta a menționat că percepția investitorilor germani asupra României se datorează mai multor factori, precum lipsa de predictibilitate a deciziilor publice, a corupției, a infrastructurii slab dezvoltate, dar și a administrației publice.
„Transportul bunurilor prin România spre Europa de Vest nu mai este competitiv pentru că este foarte scump din cauza infrastructurii. Administrația publică este percepută foarte rău de investitori, la fel și sistemul de taxe", constată Teufell. Acesta a arătat că România este percepută ca mai puțin atractivă și față de Bulgaria, care este puțin în urmă ca nivel de dezvoltare, iar pentru a atenua această imagine este necesară adoptarea mai multor măsuri în anumite sectoare. „Este necesară restructurarea și transformarea administrației publice, pentru a deveni competitivă și partener pentru investitori. De asemenea, trebuie redusă influența politicului asupra administrației publice, iar sistemul de taxe este prea complex și complicat. Cota unică este competitivă, dar fără nici un fel de creștere o țară nu poate funcționa doar cu cota unică", a subliniat Teufel. Totodată, reprezentantul Enight România susține că statul ar trebui să privatizeze mai multe companii la care este acționar majoritar, aceasta fiind o sursă bună de atragere a investitorilor. „Statul poate privatiza mult mai multe companii. Se pot privatiza producători de energie, poate TAROM", a conchis Teufel. România a atras anul trecut investiții străine directe de 4,9 miliarde de euro, iar în primele trei luni din acest an valoarea s-a înjumătățit.
Valoarea fuziunilor și achizițiilor a crescut cu 67% la 5 luni
Valoarea fuziunilor și achizițiilor realizate în România în primele cinci luni ale anului a fost de 211 milioane de euro, în creștere cu 67% față de perioada similară din 2009, potrivit unui studiu al Capital Partners. „Deși se înregistrează o majorare semnificativă în primele 5 luni față de aceeași perioadă din 2009, s-a redus ritmul de creștere în ultima lună. Este vizibilă o reducere abruptă de activitate în ultimele patru săptămâni din cauza evoluțiilor din Grecia, dar și din cauza surprizelor pe care FMI le-a găsit la ultima vizită în România și a măsurilor pe care Guvernul urmează să le adopte", a declarat, astăzi, Doru Lionăchescu, partener principal Capital Partners, preluat de Mediafax. Potrivit unui studiu al Capital Partners și numărul tranzacțiilor a crescut cu 60%, fiind încheiate 33 de preluări.
„Marcăm, de asemenea, și o ușoară scădere a valorii medii la 6,4 milioane de euro pe tranzacție. România este o piață foarte mică comparativ cu celelalte piețe", a adăugat Lionăchescu. Anul trecut piața de fuziuni și achiziții a fost de circa un miliard de euro. „Pentru acest an estimez creștere zero a pieței, astfel că se va menține la circa un miliard de euro. Nu se va păstra ritmul de creștere din primele cinci luni", a previzionat Lionăchescu. Acesta a menționat că și valoarea medie a unei tranzacții va continua să scadă la un nivel de sub șase milioane de euro, în condițiile în care la începutul anului trecut era de 6,8 milioane de euro, iar în acest an s-a redus deja la 6,4 milioane de euro. Companiile din servicii financiare, retail și servicii diversificate vor continua să fie printre preferatele investitorilor la fel ca și în primele cinci luni din 2010.
