Guvernul României a decis implementarea în regim prioritar a strategiei eRomânia și identificarea surselor de finanțare pentru realizarea obiectivelor acesteia. Oficialii de la Palatul Victoria vede abia acum o prioritate în digitalizarea administrației publice și locale, acum, în preajma sezonului de greve în serie, de la învățământ la metrou, de la spitale la armată, de la copii de grădiniță la pensionari. Nu a fost uitată de la "pedeapsa guvernamentală" nici o categorie socială, nici o industrie. Parcă acum și foarte rapid trebuie să fie puse pe butuci toate speranțele de ieșire de criză ale românilor De ce oare?
Suma de aproximativ 500 de milioane de euro estimată pentru implementarea strategiei aprobate de Guvern va avea următoarele surse, conform MCSI:
- fondurile structurale puse la dispoziția țării noastre de Uniunea Europeană,
- alte tipuri de fonduri nerambursabile,
- parteneriate de tip public-privat,
- credite furnizor,
- credite de angajament, inclusiv sub formă specifică, direct legate de economiile făcute,
- concesiuni de servicii și outsourcing.
"Strategia eRomânia implică mai mult decât un simplu site sau portal, așa cum s-a speculat. Este vorba despre interconectarea întregii administrații publice din România, atât centrală cât și locală, astfel încât să intrăm în rândul lumii din punctul acesta de vedere. Venim în întâmpinarea cetățeanului pentru ca acesta să nu mai pieardă nici timp, nici bani pe la ușile instituțiilor publice. Economisim prin transparență totală banul public și ajungem la nivelul la care putem accesa oricând, din orice loc informația corectă și, nu în ultimul rând, sigură", precizează Gabriel Sandu (Foto) ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) va avea rol de integrator al demersurilor tuturor instituțiilor din administrația publică în implementarea strategiei eRomânia.
Strategia eRomania vizează trei tipuri de servicii:
- electronice (ex: înființarea de firme, avize de construcție, schimbarea adresei, plata taxelor și impozitelor);
- de informare on-line (ex: transport, justitie, agricultură, turism);
- suport (ex: interoperabilitate, autentificare, Punct Unic de Contact, facturare electronică).
Pentru operaționalizarea acestor servicii, MCSI a indentificat 26 de direcții coerente de acțiune grupate în 4 categorii:
1. Creșterea capacității Guvernului de a lua decizii pe baza mijloacelor puse la dispoziție prin Societatea Informațională
· Facilitarea obținerii de date, informații și rapoarte în timp real
· Aplicarea indicatorilor generali privind dezvoltarea Societății Informaționale pentru a crea o imagine de ansamblu și oferi o ierarhizare a domeniile prioritare de intervenție
· Aplicarea de indicatori pe sectoarele specifice Societății Informaționale (eGuvernare, eParticipare, eSănătate, eEducație ș.a.) pentru a crea o radiografiere obiectivă privind performanțele înregistrate pe fiecare sector și direcție de acțiune corespunzătoare
· Fundamentarea deciziilor ce privesc actul de guvernare prin utilizarea și prelucrarea de date, informații și documente actualizate
2. Eficientizarea relațiilor cu instituțiile publice
· Creșterea accesului la serviciile publice electronice
· Întărirea încrederii în serviciile publice electronice
· Garantarea protejării datelor personale
· Creșterea performanței administrației prin intermediul serviciilor publice electronice
· Adaptarea organizării statului la economia bazată pe servicii publice electronice, sprijinirea proceselor de descentralizare
3. Suportul societății informaționale
· Infrastructura și serviciile suport pentru Societatea Informațională
· Difuzarea conținuturilor publice și patrimoniale
· Creșterea utilizării serviciilor publice electronice în sistemul educațional
· Adaptarea formării la necesitățile economiei
· Facilitarea accesului la justiție prin intremediul serviciilor publice electronice
· Evaluarea introducerii elementelor "tele"(muncă, medicină, learning, training)
· Valorificarea potențialului turistic prin intermediul serviciilor publice electronice
· Valorificarea potențialului cultural, cu accent pe spațiul francofon, prin intermediul serviciilor publice electronice
· Dezvoltarea comerțului bazat pe servicii publice electronice
· Creșterea calității actelor medicale și a stării de sănătate prin intermediul serviciilor publice electronice
4. Contextul internațional
· Creșterea nivelului de securitate informatică
· Reevaluarea statutului gazdei pentru date
· Creșterea competitivității și dezvoltării operatorilor economici prin intermediul serviciilor publice electronice, contribuția la întreținerea unui mediu competitiv, supravegherea ajutoarelor de stat sau a altor beneficii.
· Reevaluarea modelelor de creștere durabilă prin intermediul serviciilor publice electronice
· Implicarea directă a cercetării-dezvoltării-inovării în introducerea serviciilor publice electronice
· Creșterea eficienței investițiilor în servicii publice electronice
· Pregătirea guvernării europene și internaționale bazate pe servicii publice electronice.
Pe termen scurt și mediu, strategia eRomânia își propune realizarea a 300 de servicii electronice operaționale până la sfârșitul anului 2011, interconectarea și informatizarea completă a Guvernului României și a tuturor instituțiilor publice, astfel încât accesul cetățeanului și a mediului privat la serviciile publice să fie direct și nelimitat. "Odată cu implementarea strategiei, România va fi cu adevărat modernă, cu o administrație publică accesibilă pusă în slujba contribuabilului. Este unul dintre cele mai ambițioase obiective de până acum care va duce România printre primele state europene. eRomania asigură creșterea calității actului public și tranziția de la administrația birocratică la o administrație publică mininală ", precizează Gabriel Sandu.
