Ultimul interviu al lui Tudor TĂNASE ca director al STS
Urmărind valurile făcute la vârful șefilor serviciilor speciale și secrete din România, am decis să-i luăm un interviu șefului STS, directorul Tudor Tănase. Nu avem de unde să știm că acesta va fi și ultimul său interviu în calitatea de șef al STS. Pentru că iată, chiar pe 7 decembrie, exact în ziua Galei Premiilor 'COMUNIC@ȚII Mobile' 2005, când Tudor Tănase trebuia să prezinte comunicarea despre Serviciul 112, președintele Traian Băsescu l-a destituit. Cu toate acestea, noi ne-am menținut judecata dreaptă și am premiat STS-ul.
C@M: Care este natura activității Serviciului de Telecomunicații Speciale?
Tudor Tănase: STS e un serviciu de securitate a comunicațiilor guvernamentale. Noi oferim servicii de intelligence, care nu sunt secrete la nivelul unui stat democratic. În obiectul nostru de activitate nu intră înregistrarea convorbirilor, lucru valabil și pentru perioada de dinainte de 1989. STS funcționează din 1889, de când au avut guvernații nevoie de telecomunicații protejate. Oricum, datorită sistemului militar aici suntem mai feriți de ingerințele politice. În special în țările anglo saxone, de sute de ani s-a creat efectiv o cultură legată de ceea ce înseamnă activitatea de intelligence. La ei, acest lucru e foarte onorabil și de mare patriotism. Securitatea statului este un lucru ce trebuie să fie sfânt pentru orice cetățean. Ce-i drept, nu trebuie să aibă nimic de a face cu poliția politică. Mai putem colabora și cu organisme neguvernamentale. Acestea sunt de interes național și pot fi bănci cu capital integral de stat, de exemplu, dar care ies din lista noastră din momentul în care se privatizează, mai precis din momentul în care statul nu mai este acționar majoritar. Aș mai preciza aici un aspect - în America, de exemplu, operatorii practică un discount de 80% în relație cu agențiile guvernamentale, lucru care la noi nu este valabil. Astfel, STS și-a achitat datoriile la Romtelecom - în protocolul semnat cu ei aveam anumite facilități de plată, dar după aprobarea bugetului, în noiembrie, le-au anulat. Și acesta nu este un tratament unic al unui operator de comunicații față de Guvern.
C@M: Ce ne puteți spune despre sistemul de funcționare al serviciului unic de urgență 112?
Tudor Tănase: Inițial s-a încredințat realizarea acestui sistem, în regim Build Operate Transfer, unei companii canadiene. Din motive financiare, această companie s-a retras. La acel moment, STS era oricum luat în calcul pentru asigurarea operării sistemului. Servicul de urgență este asigurat întotdeauna de stat. Partea de SMURD, de exemplu, unde sunt implicate și persoane private, este tot sub autoritatea administrației. Când s-a retras compania canadiană, Guvernul României s-a gândit că am putea prelua noi acest proiect. Avansasem cu ei și mersesem pe un drum comun.
Sistemul ETSI e implementat doar în câteva țări: Suedia, Finlanda, Olanda, Danemarca, Elveția, Portugalia, Islanda. Indiferent dacă e vorba de un cetățean al țării respective sau de un cetățean al Uniunii Europene, sistemul trebuie să fie în măsură să îi preia apelurile și să îi dea ajutor. Specificația sistemului este una deosebit de complexă: în momentul în care vine un apel la 112, operatoarea trebuie să aibă instrumentele necesare pentru a decela foarte rapid între ce înseamnă un apel serios și unul fals și atunci identificarea apelantului este o condiție esențială.
Acest lucru presupune existența bazei de date cu abonații telefonici, cu posturile telefonice publice fixe pentru ca atunci când se sună să se identifice într-un timp foarte scurt apelantul. În momentul în care se preia apelul, instantaneu apar datele, în special de la posturile fixe. Există un algoritm de interogare pe care îl aplică în orice circumstanță, iar întrebările puse apelantului au rolul decelării într-un interval de 10 secunde, dacă apelul reprezintă o problemă serioasă, ci nu o glumă. După aceea, se preiau datele referitoare la solicitarea în cauză. Și în cazul apelurilor din rețelele mobile lucrurile stau la fel, dar nu același lucru se poate spune de apelurile prepaid. Lucrurile se vor regla, însă, și aici. Elveția a aprobat deja o lege prin care nu se mai poate cumpăra o cartelă prepaid dacă nu se înregistrează datele de identificare ale utilizatorului, ca măcar post-eveniment să se poată facă identificarea dacă este nevoie. Prin lege, operatorii mobili ne pun la dispoziție bazele lor de date care sunt actualizate la intervale scurte de timp.
Pe lângă identificarea rapidă a sursei, mai există și alte specificații interesante, precum dispecerizarea intervenției. Din dispeceratul 112 avem comunicații de bandă largă bază și back-up cu toate agențiile, astfel încât în momentul în care s-au colectat toate informațiile despre apelant și despre problema pe care o reclamă (ca în cazul unui accident grav când e nevoie de intervenția celor 3 agenții - Ambulanță, Poliție, Pompieri) se transmit instantaneu date despre locul accidentului, simultan către toate agențiile ce pot fi implicate în rezolvarea problemei respective. Până acum, un eveniment de acest gen era tratat secvențial, însă acum toate agențiile implicate sunt anunțate în același timp. Chiar și fiecare agenție în parte trebuia să sune la diverși agenți pentru a afla cine este mai aproape de locul evenimentului și cine este disponibil. Acum se poate observa pe harta dispeceratului exact agentul care este cel mai aproape de locul evenimentului. Astfel, se reduce foarte mult partea de procesare a apelului până la declanșarea intervenției.
Trebuie să adaptăm legea și să obligăm operatorii să-și instaleze softul de procesare necesar - ei au informații despre celulă, sistemul radiant și nivel de câmp, dar se intră și în celulele adiacente. Se face un software de triangulație și cu o precizie destul de bună de localizare. Software-ul nostru poate face acest lucru. Semnalizarea SS7 se introduce în momentul de față de Romtelecom și permite să se transmită nu numai numărul, dar și datele de localizare. Aici nu e vorba de urmărirea cetățenilor, ci doar de identificarea lor strict, în momentul în care apelează serviciul 112. Operatorul își protejează și el interesele și nu transmite decât informațiile acestea numai în cazul apelării numărului unic 112.
Altă facilitate legată de dispecerizare - pe hărțile de la agenții apare și flota lor de intervenții. Se face click pe echipajul cel mai apropiat de locul evenimentului și se transmite comanda, fără a se mai face apeluri în rețea pentru a se afla cine e mai apropiat. Astfel se elimină situațiile în care unele echipaje nu vor să răspundă la apeluri motivând că nu sunt în zonă. Când cursorul ajunge în dreptul echipajului localizat pe hartă, apar toate datele despre el, pentru că toate agențiile au fost dotate cu echipamente de la noi. Aici sunt incluse și stațiile de lucru instalate în dispecerate, la nivelul Bucureștiului chiar cu ecrane mari. În momentul în care echipajului îi este transmisă comanda se leagă cu o linie mobilul de eveniment și urmărește în timp real cum se scurtează această linie până ajunge la locul intervenției.
C@M: Cum pot fi accesate retroactiv informațiile despre apelurile la 112?
Tudor Tănase: Tot ce înseamnă voce și date se stochează pentru o perioadă de 10 ani. Probele pot fi revăzute doar la solicitarea Procuraturii. Dacă o persoană privată ar face o solicitare în acest sens nu ar avea nici un succes, în primul rând pentru că de mult ori chiar și în cazul amenințărilor cu bombă, numărul apelantului nu poate fi făcut public decât la cererea procurorului. Și aici e vorba clar de o infracțiune. Fenomenul a fost descurajat, însă, destul de mult în ultima perioadă. Sistemul 112 este funcționabil azi la nivelul întregii țări. Astfel, dacă un bucureștean, de exemplu, sună de pe telefonul mobil când este în Prahova, este preluat de dispeceratul din Prahova. La nivel național, sistemul permite această angajare rapidă a operatorilor (apelurile în limba turcă, de exemplu, sunt direcționate către operatoarea ce vorbește în această limbă). Apelul telefonic la 112 este gratuit, iar la telefoanele publice numărul se formează direct, fără cartelă.
C@M: Cum puteți califica percepțiile cetățenilor față de serviciul 112?
Tudor Tănase: Trebuie să lucrăm mult la nivelul de educație - pe lângă campania de publicitate avem și un plan de educare publică pentru că dacă în Oltenia, de exemplu, numărul apelurilor false este extrem de mare; în Ardeal numărul acestora este mult mai redus. La inaugurare, am organizat în fiecare județ conferințe de presă și apoi, treptat, au început să curgă telefoanele. Foarte mulți oameni sunau doar ca să verifice dacă există sistemul.
În Cluj, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, numărul apelurilor de informare a fost extrem de scăzut, și asta nu pentru că nu ar fi fost interesați. În Craiova, însă, s-a înregistrat de Crăciunul din 2005 un număr de 11.000 de apeluri injurioase. În plus, o mare parte din apelurile false vizează aflarea unor informații referitoare la notele de plată ale facturilor telefonice, sau creditele de pe cartelele preplătite etc.
Greșelile de tactică ale Romtelecom
C@M: Ce alte proiecte dezvoltă STS?
Tudor Tănase: În proiectul de securitate a frontierelor, STS trebuie să asigure pe backbone-ul său ATM o capacitate de transport de 34 Mbps pentru fiecare inspectorat de poliție de frontieră, de acolo urmând ca ei să își conecteze punctele de trecere de frontieră sau obiectivele pe care le au pe raza de competență. Cred că am abordat o cale foarte rațională pentru că la câtă fibră s-a plantat pe interurban în România nu mai era cazul să vină și STS-ul să facă acest lucru. Noi am semnat un protocol cu Transelectrica - care conform directivei UE nu este supusă procesului de privatizare pentru că tot ce înseamnă transport al energiei electrice la nivelul Uniunii Europene rămâne la stat. Acest lucru e legat, în principal, de asigurarea unei politici echitabile față de furnizorii și distribuitorii de energie electrică. Dacă nu s-ar fi făcut acest lucru ar fi intervenit diverse costuri legate de lungimi de transport care ar fi determinat ca în anumite zone (la munte, de exemplu) energia electrică să fie mult mai scumpă decât în alte zone ale țării. Așadar, transportul energiei electrice e monopol de stat, producția și distribuția nu.
STS merge acum pe infrastructura de fibră optică a Transelectrica, ce are o capacitate imensă. Pe 2 fibre la ora actuală și la tehnologia actuală se poate ajunge la 100 Gbps, suficient cât să vorbească întreaga Europă! Pe un astfel de cablu există 'žn' fibre, din care noi am luat 2 fibre. Ajungem la fiecare județ cu capacități suficiente ca să putem susține toate programele guvernamentale. Pe aceste fibre nu s-a plătit nici o taxă.
Și Romtelecom are fibra aceasta în exces, iar când s-a făcut privatizarea nu a avut nimeni grijă să spună că ei nu au nevoie de capacitatea aceasta instalată. Operatorii alternativi mici trebuie, însă, să plătească și deocamdată tarifele sunt mari. Romtelecom a avut o politică aparte vis-a-vis de operatorii de comunicații mobile care au vrut să ia de la Romtelecom STM4 pentru interconectarea switch-urilor la nivel teritorial. Romtelecom a oferit un tarif atât de mare, încât operatorii mobili au preferat să-și construiască propria fibră, în 2 ani. Romtelecom a pierdut astfel banii pe care putea să îi încaseze și a transformat operatorii mobili în concurenți. Pe fibra pe care aceștia au implantat-o se oferă acum servicii de bandă largă, la concurență cu Romtelecom, care a pierdut astfel enorm. Odată RomTelecom putea încasa niște bani pe care altfel nu i-ar fi încasat, apoi îi făcea dependenți pe mobili de ei. Dar așa i-a forțat să îi concureze. În cealaltă variantă, mobilii erau limitați la capacitatea pe care o închiriau de la Romtelecom pentru a-și realiza obiectul de bază al activității, comunicațiile mobile. Acum, însă, mobilii livrează și VPN-uri și soluții mult mai performante.
C@M: Cine sunt persoanele private cărora STS le poate furniza servicii conform legii?
Tudor Tănase: Am amendat legea și am introdus prin Ordonanța 7 posibilitatea de a folosi din capacitatea noastră excedentară pentru a oferi servicii pe piață, pe zona de business, firmelor ce doreau să aibă un VPN, de exemplu. Era păcat să nu folosim capacitatea excedentară pe care o aveam și care zăcea neutilizată.
În plus, așa puteam crea un venit propriu pentru dotări. Ulterior a fost adoptată Legea 500, a finanțelor publice, potrivit căreia toate veniturile proprii se virează la bugetul de stat. Din acel moment a încetat oferirea acestor servicii pe piață. Acea prevedere a fost eficientă pentru că noi am realizat sistemul 112 în regim de venituri proprii. Conform Hotărârii de Guvern, IGCTI a dat o cotă parte din banii lor STS-ului, pe baza unui contract, care la noi s-au constituit din venituri proprii și am făcut investiția pentru 112. Pentru abonații din lista anexă la lege putem oferi servicii gratuit, dar există și alte agenții neguvernamentale, care nu sunt menționate acolo. Acest lucru dă posibilitatea ca tot pe bază de contract, STS să ofere servicii, iar banii să se vireze la bugetul de stat. Pentru a calma spiritele unor operatori privați am discutat cu ministrul Zsolt Nagy să amendăm legea și să scoatem această prevedere. STS asigură și servicii de Internet de bandă largă pentru clienții din lista sa. În acest sens s-a făcut licitație publică, iar pe partea de hard contractul a fost câștigat de S&T, iar pe cea de software de Softwin.
Rețelele telefonice speciale
Sunt rețele diferențiate pe categorii de utilizatori. Rețelele S (prescurtare de la Special) - rețea urbană la nivelul Bucureștiului (celebrul fir roșu). În cazul acestuia se ridică receptorul, vine un ton, se formează 4 cifre și se ia legătura cu destinatarul. Este o centrală ce realizează crosarea apelurilor de la oricare din abonații rețelei la alți abonați ai rețelei. La nivelul Bucureștiului există circa 1.000 de astfel de abonați. Există și un aparat de criptare pe care îl poate folosi oricare dintre abonați pentru a-și șterge din gând ideea că ar putea fi ascultați și de altcineva pe circuit, apăsând pe tasta Secure. Rețeaua S este astfel scurtă și urbană.
Rețeaua TEO este dezvoltată și la nivel interurban, iar aici sunt abonați cei din conducerea administrației locală (prefect, președintele consiliului județean) și instituțiile din sistemul de apărare. Nivelul de protecție este similar ca în cazul rețelei S, mai ales că inclusiv pentru tot ceea ce înseamnă linii închiriate, fluxuri închiriate, există și echipamente de criptare pentru a nu apărea posibilitatea intervenției în flux și a preluării de acolo a slot-ului cu o convorbire. Rețeaua TEO este cooperatoare, însemnând că avem o operatoare ce face legătura abonaților.
Rețeaua IC este destinată numai instituțiilor din sistem și administrației publice locale. Acum, este o rețea automată. Aceste rețele nu interferează între ele.
Acestea sunt cele 3 tipuri de rețele voce ale STS. Există și cele de date, rețelele integrate. Aici avem integrate partea de rețele intranet, rețele de videoconferință. Astfel, și Președintele țării poate organiza o videoconferință - într-o situație de criză, de exemplu, și poate vorbi cu oameni de peste tot din România. Vestea bună este că vom introduce și videotelefonie până la sfârșitul anului 2006.
