Criza financiară europeană a reescaladat în al doilea trimestru. Evaluările consumatorilor privind viitorul stării economice și veniturilor, precum și dorința de a face cumpărături majore, variază în funcție de măsura în care diferite țări sunt afectate de această evoluție. Ca urmare, o stare de spirit proastă în rândul populației este predominantă îndeosebi în Grecia, Spania și Italia, țări aflate în centrul crizei. Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluției așteptărilor privind starea economică și veniturile, și asupra dorinței de cumpărare în rândul consumatorilor din 12 țări europene și din SUA. În ultimele câteva săptămâni și luni, o escaladare a crizei bancare a determinat revenirea crizei financiare în Europa. Situația din Spania demonstrează cât de strâns legat este destinul unei țări de cel al băncilor sale.
UE a aprobat 100 miliarde de euro pentru guvernul din Madrid, pentru ca acesta să își salveze instituțiile financiare. Grecia și Irlanda au primit deja bailout-uri de miliarde de euro pentru băncile lor. Cu cât situația dintr-o țară este mai critică, cu atât aceasta devine mai critică pentru băncile sale. Această corelație a fost dovedită din nou de criză. Pe de o parte, instituțiile financiare își sprijină guvernele aflate în dificultate prin cumpărarea de obligațiuni guvernamentale. Și, pe de cealaltă parte, guvernele intervin atunci când lucrurile devin critice pentru băncile lor. Dacă sectorul financiar al unei țări se află într-o stare precară, datoria suverană va crește. Ca rezultat, agențiile de evaluare reduc rapid rating-ul țării respective, așa cum s-a întâmplat recent în cazul Italiei.
La summit-ul UE din Bruxelles, de la sfârșitul lunii iunie, liderii europeni au convenit o extindere a pachetului de salvare pentru a veni în sprijinul țărilor din zona euro aflate pe un teren potențial nesigur. În viitor, Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESF) și Mecanismul European de Stabilitate (MES) vor avea mai multă flexibilitate în implementarea măsurilor existente cu privire la fondul de salvare, în vederea stabilizării piețelor de obligațiuni guvernamentale. Țările din centrul crizei vor accesa cu mai multă ușurință fondurile de salvare a zonei euro, având de îndeplinit mai puține condiții. Italia și Spania suferă în momentul de față din cauza ratelor mari ale dobânzilor, și se zbat să facă rost de noi bani pe piețe. În viitor, fondul de criză al MES va fi în măsură să ofere sprijin direct băncilor. Anterior acest lucru nu a fost posibil datorită Tratatului privind MES.
Banii urmează să fie transferați țării respective, ceea ce va mări datoriile suverane ale țărilor, deși Italia și Spania au ridicat obiecții și au cerut ca aceste fonduri să fie date direct băncilor salvate astfel încât bilanțurile naționale să rămână neafectate. O premisă obligatorie este însă organizarea unei activități de monitorizare bancară uniforme în zona euro, în care un rol central să îi revină Băncii Centrale Europene. În plus, a fost aprobat un program de redresare economică de 120 miliarde de euro. Reacțiile piețelor la măsurile de accelerare au fost până în prezent pozitive.
În următoarele câteva luni se va vedea dacă aceste măsuri vor fi eficiente în reducerea severității crizei financiare și în prevenirea dezmembrării zonei euro. Disponibilitatea guvernelor naționale afectate și a cetățenilor lor de a implementa reformele necesare va avea un rol decisiv.
România: evoluție bună pe piața muncii
Deocamdată, România pare să fi reușit să rămână puțin afectată de criza financiară europeană. Cu toate că previziunile privind creșterea economică sunt mai puțin optimiste, acestea se mențin la un nivel relativ ridicat. Conform Băncii Mondiale, economia României va crește anul acesta cu 1,2 procente. Acest lucru este demonstrat și de creșterea accentuată, în ultimele câteva luni, a așteptărilor consumatorilor privind starea economiei. Aceste așteptări pozitive sunt influențate în primul rând de rezultatele alegerilor locale. Aceasta deoarece promisiunile politicienilor sunt în general crezute de români. Optimismul privind situația economică este reflectat și pe piața muncii. România se numără printre țările cu cele mai mici rate ale șomajului din Europa. Aceasta dă naștere la speranțe privind creșterea veniturilor populației. Cu toate că datele de bază sunt deocamdată bune, consumatorii români sunt totuși atenți când vine vorba să cheltuiască bani. Dorința de a face cumpărături majore a crescut în ultimele câteva luni, rămânând totuși la un nivel foarte coborât.
Așteptările privind starea economiei: -2,6 puncte
Așteptările privind veniturile: 1,6 puncte
Dorința de cumpărare: -18,4 puncte
Așteptările privind starea economiei: Italia se prăbușește în timp ce Portugalia devine un model
Reescaladarea crizei financiare a luat prin surprindere aproape toate economiile europene. Portugalia și România oferă însă o rază de speranță. Perspectiva redresării economice a fost considerată cel mai puțin probabilă de consumatorii din Italia (-60,2 puncte) și Cehia (-57,1 puncte). Cele mai ridicate valori s-au înregistrat în Franța (-8,2 puncte), România (-2,6 puncte) și Germania (3,0 puncte). Media în Uniunea Europeană se situează la -35 puncte. În SUA indicatorul se află la 21,2 puncte.
În ciuda reescaladării crizei financiare europene, așteptările privind starea economiei în România au continuat să își revină.
Deși indicatorul se situa la -26,2 puncte în martie, acesta a urcat la -2,6 puncte în iunie, ajungând astfel la cea mai ridicată valoare atinsă din noiembrie 2008. Indicatorul a atins valoarea minimă în iunie 2010, când s-a situat la -71 puncte. În ciuda tuturor problemelor, în acest interval, economia României s-a stabilizat în mod constant. În 2011, țara a înregistrat o creștere economică de 2,5 procente din PIB. Așteptările privind starea economiei sunt pozitive și pentru 2012, preconizându-se rate cuprinse între 1,5 procente și 2 procente din PIB. În 2011 România a reușit să respecte pragul de deficit fixat, de 4,4 procente din PIB. Rata șomajului înregistrat oficial se situează la 7,7 procente. Însă această evoluție pozitivă se află încă pe un teren nesigur, fiind strâns dependentă de situația economică în zona euro, care este răspunzătoare de 55 procente din exporturile României.
Pentru 2012, Guvernul României a fixat o nouă limită a împrumuturilor de 1,9 procente din PIB. Și în România se fac auzite tot mai multe voci cerând ca consolidarea necesară a bugetului să fie compensată cu mai multe stimulente pentru creștere și o îmbunătățire semnificativă a competitivității. Creșterea economică susținută depinde de eficiența cu care România va stimula cererea domestică.
Așteptările privind veniturile: mari în Germania; grecii găsesc precauți o licărire de speranță
În multe țări europene, consumatorii anticipează o creștere a veniturilor în lunile care urmează, însă una foarte mică. Indicatorul a rămas în mare parte stabil, sau chiar s-a ameliorat. Cele mai coborâte valori s-au înregistrat în Portugalia (-33,7 puncte), Grecia (-48,0 puncte) și Italia (-68,0 puncte). O creștere a veniturilor este anticipată de austrieci (-1,0 puncte), români (1,6 puncte) și germani (40,1 puncte). Media în Uniunea Europeană este de -43 puncte, în SUA indicatorul situându-se la 14,7 puncte.
Dorința de cumpărare: francezii cheltuiesc, britanicii economisesc
În majoritatea țărilor europene, dorința de cumpărare a fost relativ constantă, la un nivel coborât sau foarte coborât. În unele țări aceasta s-a îmbunătățit în ultimele două luni. Consumatorii sunt îngrijorați de creșterea și mai mare a taxelor ca parte a măsurilor de consolidare la nivel european. În unele țări au fost deja aprobate creșteri ale TVA, care vor intra în vigoare la începutul anului viitor.
Ca urmare consumatorii consideră că acum este momentul potrivit pentru a face cumpărături majore. Există însă o diferență imensă între a dori să consumi și a fi în măsură să consumi. Mulți oameni pur și simplu nu își pot permite cheltuieli majore în momentul de față, chiar dacă este momentul potrivit. În prezent, cea mai coborâtă dorință de cumpărare se înregistrează în Regatul Unit (-42,3 puncte), Portugalia (-43,2 puncte) și Grecia (-45,2 puncte). Cei mai dornici să consume sunt bulgarii (8,5 puncte), austriecii (22,4 puncte) și germanii (32,7 puncte). Media la nivel de Uniune Europeană se situează la -23 puncte. SUA* are un nivel de -9,6 puncte.
Studiul
Aceste rezultate au fost luate din studiul GfK Climatul de consum MAXX, care are la bază interviuri cu consumatori efectuate lunar, la însărcinarea Comisiei Europene, în toate țările Uniunii Europene. Studiul GfK Climatul de consum Europa asigură o privire de ansamblu asupra evoluției așteptărilor privind starea economică și veniturile, și a dorinței de cumpărare a consumatorilor din Austria, Bulgaria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Cehia, România și Spania. Aceste doisprezece țări însumează circa 80% din populația totală a tuturor celor 27 de țări ale UE.
Distribuția lunară a interviurilor pe țările studiate este următoarea:
Austria 1.500
Bulgaria 1.000
Franța 3.300
Germania 2.000
Grecia 1.500
Italia 2.000
Polonia 1.000
Portugalia 2.100
Regatul Unit 2.000
Cehia 1.000
România 1.000
Spania 2.000
*Începând din martie 2011, GfK efectuează de asemenea studiul Climatul de consum în SUA. Întrebările sunt identice celor ale studiului efectuat în Uniunea Europeană. Având în vedere seriile în timp relativ scurte disponibile, datele nu pot fi standardizate. În consecință nu este posibilă fixarea unei medii pe termen lung la 0.
Pentru informații adiționale, accesați: http://www.gfk.com/consumer_climate_europe.
