Europa iese din recesiune - așteptările consumatorilor privind starea economiei și veniturile au crescut în aproape toate țările, ambele fiind mai ridicate la sfârșitul lui 2013 decât în anul precedent. Dorința de cumpărare continuă să înregistreze fluctuații considerabile, însă prezintă și ea o tendință ușor ascendentă. Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa, efectuat în 14 țări europene, pentru al patrulea trimestru al lui 2013. Comisia Europeană (CE) este optimistă în ceea ce privește viitorul. Și în acest an se anticipează o creștere solidă pentru Europa. Cu toate că CE preconizează o creștere zero pentru 2013 în ansamblu, pentru anul în curs este prevăzută o creștere de 1,4 procente, aceasta urmând chiar să ajungă la 1,9 procente în 2015.
Există însă, în continuare, diferențe majore între diferitele state membre ale UE. Țările baltice, respectiv Estonia, Letonia și Lituania, anticipează rate de creștere cuprinse între 3 procente și 4 procente. Experții din Bruxelles preconizează că anul acesta performanțele economice ale țărilor UE aflate în centrul crizei, cum ar fi Grecia, Italia, Portugalia și Spania, vor înregistra doar ușoare îmbunătățiri. Ciprul și Slovenia vor trebui chiar să aștepte încă un an pentru ca economiile lor să înregistreze din nou rate de creștere.
Deși consolidarea bugetelor și reformele structurale au pus bazele redresării, rata șomajului nu va scădea imediat. Este adevărat că valoarea producției și a comenzilor preluate a crescut pentru a patra oară consecutiv în octombrie, însă rata de redresare continuă să fie foarte lentă. Ratele slabe de creștere a producției și comenzilor preluate sunt prea mici pentru a determina societățile comerciale să angajeze personal suplimentar. CE nu anticipează o scădere accentuată a șomajului nici în Europa, și nici în zona euro. Rata șomajului în cele 18 țări din zona euro va continua probabil să rămână la fel de ridicată în 2014 ca și în anul anterior, situându-se la 12,2 procente. CE anticipează o ușoară scădere, respectiv 11,8 procente, pentru 2015.
Această tendință pozitivă în Europa a fost reflectată în mod clar în progresul diferiților indicatori de-a lungul ultimului an. În decembrie 2012, valoarea medie pentru indicatorul așteptărilor privind starea economiei se situa la -42 puncte, urcând la -31,9 puncte în martie 2013, și respectiv la -29 puncte în iunie. În septembrie 2013, indicatorul înregistra o ameliorare de 35 puncte, ajungând la +6 puncte și revenind pentru prima dată la o valoare pozitivă. În decembrie 2013, indicatorul urcase la +14 puncte.
Așteptările privind veniturile au înregistrat o tendință pozitivă similară. Valoarea medie pentru decembrie 2012 era de -51 puncte. În martie și iunie 2013, valoarea se ridicase la -42,6 puncte, și respectiv -40 puncte. Acest indicator a înregistrat de asemenea o creștere considerabilă, de 23 puncte, în septembrie 2013, când valoarea medie se situa la -17 puncte. În decembrie 2013, valoarea crescuse din nou ușor, ajungând la -12 puncte.
Evoluția dorinței de cumpărare nu a fost la fel de semnificativă, însă, pe de altă parte, nici valorile medii ale acesteia nu au fost la fel de scăzute. La nivel de Europa, indicatorul se situa la -33 puncte în decembrie 2012, respectiv la -28,3 puncte în martie 2013. În iunie indicatorul se schimbase prea puțin (-28 puncte), însă, în trimestrul trei, acesta înregistra o îmbunătățire notabilă, de 14 puncte, ajungând la -14 puncte. Indicatorul se îmbunătățise și mai mult în decembrie, înregistrând la finele anului o valoare de -10 puncte.
România: exporturile puternice stau la baza creșterii
Economia este din nou în creștere în România. Cu toate că în 2012 PIB a crescut cu numai 0,7 față de anul precedent, creșterea a fost de 1,8 procente în prima jumătate a lui 2013, fiind și mai ridicată în al treilea trimestru, respectiv de 4,1 procente. Pentru 2013 în ansamblu, se preconizează o creștere de peste două procente, tendința fiind ascendentă. FMI anticipează, pentru anii care urmează, o creștere cuprinsă între 2,5 procente (2015) și 3,5 procente (2018). Această evoluție pozitivă este atribuibilă în primul rând cererii ridicate pentru produse românești pe piața externă. În perioada ianuarie - septembrie 2013, exporturile au crescut cu aproape 9 procente comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Industria auto în special este căutată în afara granițelor României. Situată la 0,3 procente, creșterea înregistrată în consumul privat a fost slabă comparativ cu anul precedent. Însă, în previziunea sa de toamnă privind anul în curs și anul care urmează, CE anticipează o redresare semnificativă atât în ceea ce privește consumul privat, cât și cheltuielile guvernamentale.
Așteptările privind starea economiei: ameliorare în întreaga Europă
Dacă sfârșitul anului a venit cu semne bune pentru majoritatea țărilor europene, România cunoaște un ușor regres față de trimestrul al treilea din 2013, de la -12, la -14 puncte.
Economia italiană nu se poate deocamdată redresa prin propriile ei forțe. Aceasta ar trebui stimulată de urgență de o cerere externă mai mare, care să ducă la o creștere a exporturilor. Însă, potrivit guvernului italian, euro puternic împiedică obținerea de rezultate mai bune la export. Un curs euro mai mic ar avantaja societățile comerciale exportatoare la capitolul vânzări internaționale, deoarece acestea ar putea să își vândă produsele mai ieftin, fără ca acest lucru să le afecteze profiturile. Primul ministru, Enrico Letta, a cerut UE să ia măsuri pentru a rezolva problema cursului euro ridicat. În mod evident, consumatorii împărtășesc această opinie sau cel puțin nu se așteaptă ca economia să își revină. Indicatorul așteptărilor privind starea economiei se situează în prezent la -38,4 puncte.
Spania începe să vadă o rază de speranță. După doi ani de recesiune, economia a înregistrat, pentru prima dată, o creștere marginală în trimestrele trei și patru. Experții preconizează o creștere de circa 0,5 procente pentru anul în curs, aceasta urmând să ajungă la 1,7 procente în 2015. Băncile s-au stabilizat, iar rata șomajul a scăzut, chiar dacă foarte ușor, pentru prima dată după câțiva ani. Toate aceste semne pozitive determină consumatorii spanioli să aibă încredere într-o îmbunătățire economică. Indicatorul așteptărilor privind starea economiei se situează în prezent la 7 puncte, încadrându-se deci într-un interval pozitiv, ceea ce indică creștere. Față de nivelul său cel mai coborât înregistrat în mai anul trecut, indicatorul a înregistrat o creștere rapidă, urcând în total cu 45 de puncte.
Tot mai multe semne arată că, anul acesta, economia se va îmbunătăți din nou în Cehia. Cu toate că 2013 a continuat să fie caracterizat de recesiunea care a durat în total doi ani, consumatorii anticipează în mod clar dezvoltarea economică. Previziunile care arătau că economia se va îmbunătăți din nou anul acesta, și va înregistra o creștere robustă, au fost în mod evident credibile. Indicatorul așteptărilor privind starea economiei se situează în prezent la 8,6 puncte. Valoarea a crescut rapid, cu circa 60 procente, în perioada cuprinsă între ianuarie 2012, când s-a situat la cel mai coborât nivel de la debutul crizei, și noiembrie 2013. În prezent acesta se află la cel mai ridicat nivel din decembrie 2009.
Așteptările privind veniturile: redresare treptată
În cazul României nu se poate vorbi despre o revenire, ci mai degrabă de o conservare a așteptărilor privind veniturile – indicatorul a scăzut la -9, de la -8.
Economia greacă a continuat să se confrunte cu recesiunea severă la sfârșitul lui 2013, cu toate că declinul performanțelor economice a încetinit în mod constant. Anul acesta, pentru prima dată, experții anticipează o revenire la o creștere economică ușor pozitivă. Șomajul continuă să fie foarte ridicat, depășind în mod semnificativ 27 procente. Grecii și-au cheltuit treptat economiile și se confruntă cu un viitor incert. Cu toate acestea, a crescut în mod lent, însă constant, speranța într-o mărire a veniturilor pe parcursul următoarelor câteva luni. Acest lucru ar putea avea două explicații. Prima este că UE subvenționează construirea a patru autostrăzi importante. Acest proiect ar trebui să creeze 6.000 de noi locuri de muncă, și de asemenea să îmbunătățească competitivitatea regiunii în care urmează să fie construite autostrăzile. A doua explicație este că grecii speră ca sezonul turistic să fie la fel de bun ca și cel de anul trecut, creând locuri de muncă, și în consecință venituri, cel puțin timp de câteva luni. Indicatorul așteptărilor privind veniturile se situează în momentul de față la -33,1 puncte, cea mai ridicată valoare înregistrată din februarie 2010.
Se pare că, anul acesta, Portugalia nu va necesita pachetul de salvare de la UE. Economia dă semne de ieșire din recesiune. Pentru 2014, CE anticipează o creștere de 0,8 procente. În ciuda acestui fapt, este ușor de înțeles de ce consumatorii sunt extrem de prevăzători atunci când vine vorba de așteptările privind bugetele. Măsurile de austeritate ale guvernului continuă să rămână drastice, iar salariile continuă să scadă. Cu toate acestea, veștile bune îi conving tot mai mult pe consumatorii portughezi că o creștere economică, și ca urmare o creștere a veniturilor, este iminentă. Indicatorul așteptărilor privind veniturile a crescut continuu pe parcursul ultimului an, ajungând la -23 puncte în decembrie, cea mai ridicată valoare înregistrată din septembrie 2010. Această valoare continuă să fie încă foarte coborâtă, și indică în mod clar că, deși nu vor crește în lunile care urmează, veniturile prezintă o tendință ascendentă.
Economia slovacă speră să beneficieze anul acesta de relațiile strânse cu partenerului său pentru comerț exterior, Germania, și ca rezultatul să fie o creștere substanțială. Banca Națională a Slovaciei anticipează o creștere de 2,2 procente, în condițiile în care inflația și, mai presus de toate, prețurile, vor rămâne coborâte. În mod surprinzător, prețurile la alimente și energie au scăzut la finele lui 2013. Ca urmare, după creșterile salariale iminente, consumatorii vor rămâne cu mai mulți bani în buzunar. În plus, guvernul a mărit salariul minim cu €14, acesta ajungând la €352 pe lună. Aceste semne pozitive determină consumatorii să adopte o atitudine mai optimistă în ceea ce privește viitorul. Indicatorul așteptărilor privind veniturile a crescut și mai mult în al patrulea trimestru al lui 2013, situându-se în prezent la 21,5 puncte. Aceasta este cea mai ridicată valoare înregistrată din aprilie 2010, reprezentând o îmbunătățire de aproximativ 23 puncte față de cifra de anul trecut.
Potrivit experților, în Franța, o schimbare de traseu este posibilă numai dacă guvernul va implementa reforme radicale în politica economică și fiscală. Până în prezent, acesta a încercat numai să acopere găurile din buget prin mărirea impozitelor. Impactul asupra așteptărilor consumatorilor privind veniturile a fost cu siguranță negativ. Cu toate că indicatorul a urcat cu circa 16 puncte la jumătatea anului, acesta a continuat să se mențină la un nivel foarte coborât, de circa -40 puncte.
Dorința de cumpărare: șomajul ridicat împiedică creșterea rapidă
Cu toate că economia Olandei iese treptat din recesiune, acest lucru nu are deocamdată niciun efect asupra dorinței de cumpărare. Aceasta se datorează, în parte, faptului că consumatorii se confruntă încă cu reducerile salariale din anul precedent, și cu efectele recesiunii. Ca urmare, aceștia nu și-au desfăcut încă băierile pungii. Situația pe piața muncii rămâne și ea dificilă, rata șomajului rămânând în continuare la 6,9 procente. Această evoluție se reflectă și asupra indicatorului dorinței de cumpărare. În prezent el se situează la -20,8 puncte.
În ciuda creșterii continue din ultimii câțiva ani, România rămâne una dintre cele mai sărace națiuni din Europa, cu toate că nivelul începe să crească treptat. Acest lucru reiese, de exemplu, și din datele privind puterea de cumpărare. Potrivit GfK, în 2013, puterea de cumpărare per capita era în medie de €3.491. Această cifră reprezintă numai 27,1 procente din media europeană. Având în vedere redresarea treptată înregistrată în UE, speranța consumatorilor români de a avea mai mulți bani pentru cumpărături majore în lunile care urmează este și ea în creștere. Cu toate că indicatorul dorinței de cumpărare rămâne în mod clar negativ, la -12,1 puncte, spre sfârșitul anului se înregistra o tendință clar ascendentă.
În Austria, consumul privat, investițiile și disponibilitatea unor credite noi au devenit cu toate mai dificile ca urmare a eforturilor de consolidare a bugetelor și, într-o oarecare măsură, a nivelului ridicat al datoriei private. Această evoluție se reflectă în mod clar asupra fluctuațiilor puternice ale dorinței de cumpărare din 2013. Situat la 7,8 puncte, indicatorul a fost ușor mai coborât în decembrie decât în ianuarie, când se situa la 9,1 puncte. Experții anticipează însă că dorința de consum va crește din nou în cursul acestui an, în paralel cu îmbunătățirea economiei.
Despre GfK
GfK este una dintre cele mai mari firme de cercetare a pieței din lume, cu circa 13.000 de experți care se străduiesc să dobândească o înțelegere cat mai aprofundată a modului în care oamenii trăiesc, gândesc și fac cumpărături, zi de zi, pe peste 100 de piețe. GfK inovează constant, utilizând tehnologii de ultimă oră și cele mai inteligente metodologii, pentru a furniza clienților cea mai bună înțelegere a celor mai importanți oameni din lume: proprii lor clienți. În anul 2012, vânzările GfK se ridicau la 1,51 miliarde de euro.
