România este prima țară care implementează telecentre cu acces public ca mecanism de aplicare a reglementărilor privind Serviciul universal. Ideea aparține, de altfel, chiar Autorității de reglementare românești și este pe cale de a fi adoptată și de alte autorități de reglementare din alte țări, spune
Radu Tudorache, directorul de reglementare economică din cadrul ANRC.
Iar telecentrele nu sunt singura propunere pe care România o aduce Comisiei Europene, care se pregătește anul acesta să revizuiască directivele din telecomunicații pentru a ține cont de ultimele evoluții din industrie și de experiența acumulată de legislatori în aplicarea actualului cadru reglementativ.
C@M: România ia parte în vreun fel la procesul de revizuire a directivelor telecom întreprins de Comisia Europeană?
Radu Tudorache: ANRC este membru cu drepturi depline și avem drept de vot în grupurile de lucru ale IRG - Grupul autorităților de reglementare în telecomunicații. În ceea ce privește serviciul universal, noi deja am convins toate țările membre în IRG - însemnând toate țările membre ale Uniunii Europene - să promoveze această soluție a noastră cu telecentrele și suntem, credem noi, prima țară candidată care vine cu o propunere activă de modificare a cadrului de reglementare, chiar dacă nu suntem membri. Atâta timp cât Comisia Europeană va decide în urma consultării publice să preia în propunerea ei legislativă această modificare propusă de noi, ea va fi supusă și în consiliu, în comisiile consiliului, acolo unde reprezentanții guvernelor vin și votează sau amendează propunerile Comisiei Europene. Acolo, până nu suntem membri UE, nu avem drept de vot, însă ne putem spune opinia.
C@M: În ce constă exact propunerea de modificare a reglementărilor CE pe serviciul universal făcută de ANRC - ideea de telecentru subvenționat de industrie?
Radu Tudorache: Este o soluție adaptată particularităților României. Problema subvenției nu este particulară, ci faptul că noi încercăm să acoperim foarte repede toate zonele defavorizate prin soluții care oferă acces comunității. Fiindcă noi nu am putea să finanțăm câte o linie telefonică fixă în fiecare casă '“ ar fi o distorsiune totală a concurenței și nici nu ne-am permite financiar să facem lucrul acesta. Din punct de vedere formal, această reglementare a serviciului universal nu se aplică practic în nici o țară - pentru că peste tot avem un munte, o cabană, un loc izolat unde nu se poate pune câte o line telefonică. La nivel declarativ, însă, există un drept teoretic al cetățeanului Uniunii Europene de a avea acces la servicii de telefonie. Iar până acum, ce s-a întâmplat în marea parte a zonelor Europei, acest drept a fost interpretat ca dreptul de a i se trage o linie fixă acasă.
Însă cadrul de reglementare al serviciului universal are mulți ani, pe vremea aceea nu existau încă servicii de telefonie mobile și majoritatea țărilor sunt de părere că ar trebui revizuit, însă într-un sens care să nu afecteze dreptul cetățenilor, să nu diminueze dreptul cetățenilor la serviciile de comunicații publice. Și din cauza acesta în perioada de consultare pe care o are Comisia Europeană acum putem să intervenim în acest fel.
C@M: Ce alte modificări propune România Comisiei Europene?
Radu Tudorache: Noi avem o listă mare de propuneri, însă multe dintre ele nu sunt venite numai din partea noastră. Am găsit parteneri în alte țări care susțin aceleași poziții și mare parte dintre ele au fost cel puțin formulate ca și poziția IRG. Urmează ca și Comisia Europeană să se pronunțe și să țină cont sau, dacă nu ține cont, să explice de ce nu va ține cont. Sunt anumite modificări de detaliu pe care vrem să le facem Recomandării privind piețele relevante, anumite modificări pe care vrem să le facem în directive - pentru că există anumite inconsecvențe în pachetul de directive. Din experința pe care am căpătat-o în implementarea acestor directive '“ iar noi suntem prima țară din Europa care a implementat pachetul nou de directive - normal că am observat niște mici inconsecvențe, și alte țări au observat același lucru și se regăsesc toate în acest document de poziție. Acum suntem într-o fază de call for input.
Practic, Comisia Europeană a fixat niște arii generale de interes și a cerut o opinie de ansamblu privind modurile de abordare a acestor puncte generale. Urmează o nouă etapă în cursul anului 2006 în care se va lucra pe text '“ Comisia Europeană va veni cu un text care va ține sau nu cont de acest răspuns la 'call for imput' și va avea loc o altă consultare în care noi și IRG vom veni cu comentarii pe text.
C@M: În 2006 veți impune tarife bazate pe costuri la terminarea mobilă. În câte țări se aplică? Vă așteptați la opoziție în instanță din partea operatorilor mobili?
Radu Tudorache: Pe piața de terminare mobilă lucrurile sunt clare: sunt operatori cu putere semnificativă. În toate țările au aceeași poziție, însă în foarte puține țări s-a aplicat un model de calculație a costurilor. În multe țări s-au aplicat reduceri pe bază de benchmark în lanț. Unele țări sunt un pic mai avansate și au făcut ceva modele de calculație, celelalte țări aplică o medie care ține cont și de țările care au tarife fundamentate pe modele de calculație a costurilor. România nu este prima, este în grupul țărilor avansate din acest punct de vedere.
C@M: Dacă anul acesta operatorii vor contesta în instanță noile tarife și vor obține suspendarea deciziei chiar într-un moment în care CE face revizuirea directivelor, există posibilitatea de a se renunța la reglementarea ex-ante a pieței terminării apelurilor mobile?
Radu Tudorache: Nu există nici un astfel fel de risc. Este posibil ca, de exemplu, decizia noastră care stabilește tariful X să fie atacată în instanță și este posibil ca instanța să hotărască revizuirea modelului și stabilirea unui tarif altul decât X sau confirmarea faptului că X este corect. Deci acesta este scenariul cel mai pesimist. Practic, ceea ce se poate obține prin aceste procese este o amânare. Și una dintre problemele esențiale ale cadrului de reglementare este tocmai această strategie a operatorilor din toate țările - și a fost clar identificată și de Comisia Europeană, și de autoritățile de reglementare ca o problemă a cadrului de reglementare - de a merge în instanță în scopul de a obține amânări și de a temporiza aplicarea cadrului de reglementare. Este totuși, pe de altă parte, un drept democratic de a avea apel la orice decizie - nu trebuie să consideri că autoritatea de reglementare este un fel de Dumnezeu al pieței și noi nici nu dorim să spunem că nu este corect și că dreptul lor de a merge în instanță ar trebui afectat. Poate ar trebuie făcut mai mult pentru a le oferi judecătorilor toate informațiile generale necesare pentru a se putea pronunța cât mai rapid sau cât mai exact în astfel de situații. Poate ar trebui găsite metodele pentru a exista un corp de experți pregătiți pe lângă instanțe care să ofere suport acestor judecători. Din păcate în domeniul telecomunicațiilor nu există experți pregătiți, însă legea prevede posibilitatea ca pentru probleme extrem de complexe unde nu există experți români să se apeleze la experți internaționali.
Și noi sperăm că instanțele vor aplica această opțiune.
C@M: Puteți influența decizia de a înființa un grup de experți pe lângă Curtea de Apel București, de exemplu?
Radu Tudorache: Nu, am făcut precizările în contextul implementării cadrului european. Comisia Europeană va încerca, suntem convinși, să vină cu o serie de propuneri în măsura în care competențele îi permit, pentru că este o altă putere. Chiar și la nivel european, Comisia Europeană reprezintă o putere distinctă față de puterea judecătorească și chiar și acolo lucrurile sunt destul de delicate. Noi suntem încrezători că orice sistem juridic evoluează și se vor găsi metodele. Pe de altă parte, poate că așa trebuie să funcționeze lucrurile și poate că instanțele au nevoie de timpul necesar, în mod obiectiv, de a-și construi expertiza. E normal, nu există instanțe specializate în telecomunicații, pentru că nu ar avea ce să facă. Ar sta tot anul și ar aștepta cele două procese ale anului. Este o problemă destul de dificilă, este normal, însă noi suntem încrezători în capacitățile instanței și până acum nu am fost dezamăgiți.
C@M: Ce se întâmplă cu amenzile impuse operatorilor pentru că au întârziat cu modelelele LRIC? Nu durează prea mult, din 2004 și până acum?
Radu Tudorache: Ei nu le plătesc pentru că noi nu le-am transformat în titluri executorii. Dar ei au solicitat suspendarea, într-unul dintre procese s-a admis, în unele procese s-a respins. Așteptăm deciziile finale. Scopul nostru nu este de a amenda. Noi am dat acea amendă - de altfel nici nu am dat o amendă foarte mare - pentru a semnala o problemă. Nu am vrut să dăm o lovitură majoră prin amenzile pe care le dăm operatorilor de telefonie mobilă, noi doar am semnalat lucrul acesta, că așteptăm o colaborare activă în spiritul legii din partea lor.
