Trăim o perioadă cu adevărat interesantă, care anunță o nouă eră, susține un specialist în creația televizuală de mare succes, Peter Bazalgette, director de creație la Endemol, compania TV din spatele programului 'Big Brother'. Bazalgette se referă aici la creșterea interesului față de televiziunea mobilă, o industrie apărută la intersecția dintre telecomunicații și media și care oferă noi oportunități producătorilor de dispozitive, furnizorilor de conținut și operatorilor mobili. Mai mulți operatori difuzează deja o selecție de canale TV sau show-uri individuale prin rețelele 3G.
În Coreea de Sud, televiziunea ajunge pe telefoanele mobile prin satelit sau prin rețelele de difuzare terestră, care sunt mult mai eficiente decât emiterea imaginilor video prin intermediul rețelelor mobile. În Europa, brațul italian al operatorului mobile '3' a achiziționat recent canalul de televiziune Canale 7, având perspectiva lansării unor emițătoare de televiziune mobilă în Italia, în a doua jumătate a anului 2006. Rețele similare de televiziune mobilă vor fi construite în Finlanda și SUA, fiind testate în numeroase alte țări. În același timp, Apple Computer, care a lansat în octombrie 2005 o versiune video a music-playerului său portabil iPod, poartă discuții aprinse cu rețelele de televiziune pentru extinderea gamei de show-uri ce pot fi achiziționate pentru a fi vizionate pe aceste dispozitive, incluzând aici filmele 'Naufragiații', 'Neveste disperate' și 'Law&Order'. În ciuda tuturor acestor preocupări, previziunile în privința televiziunii mobile sunt încă incerte. Pentru început, nimeni nu știe cu adevărat dacă utilizatorii vor plăti pentru acest serviciu, deși sondajele arată că le place ideea. Firma de consultanță Informa arată că până în anul 2010 numărul utilizatorilor de televiziune mobilă va ajunge la 125 de milioane. Dacă telespectatorii doresc totuși să vizioneze 'televiziunea în mișcare', atunci se ridică mai multe semne de întrebare la nivelul următoarelor 3 aspecte: tehnologie, modelele de afaceri și conținutul în sine.
Standarde diferite
pentru programe diferite
În prezent, televiziunea mobilă este în general difuzată pe rețelele 3G. Însă transmiterea unui flux de date individuale fiecărui telespectator în parte nu este eficientă și nu va fi sustenabilă pe termen lung, arată publicația Business Week. Astfel, consensul general este că streamingul 3G este un preludiu la construirea unor rețele dedicate de difuzare a televiziunii mobile ce transmit semnalele TV digitale pe frecvențe total diferite celor folosite pentru voce și date. Cele 3 standarde principale sunt: DVB-H - favorit în Europa; DMB - adoptat în Coreea de Sud și Japonia; MediaFLO - implementat în America. Urmărirea programelor TV prin intermediul oricăreia dintre aceste tehnologii necesită, cu siguranță, un dispozitiv care să permită difuzarea semnalului TV. Deși câteva noi modele au fost recent prezentate în Las Vegas, nici un astfel de terminal nu e deocamdată disponibil în Europa sau în America, și doar câteva în Asia. La polul opus, urmărirea programelor TV descărcate pe un iPod sau pe alte modele de video playere portabile e deja o realitate în zilele noastre. Și spre deosebire de un program transmis prin 3G sau printr-o rețea dedicată de televiziune mobilă, programele stocate pe un iPod pot fi vizionate în metrou sau în regiunile cu o acoperire neuniformă a rețelei. Acest lucru arată că anumite programe (dramele) se potrivesc mai bine modelului descărcabil, în timp ce altele (știrile live, sportul sau așa numitele reality shows) sunt mai potrivite transmisiilor în timp real, susține un reprezentant al firmei de consultanță Forrester. Cele două abordări vor coexista, probabil. Viitoarele iPod-uri vor putea recepta emisiuni în timp real, iar terminalele mobile vor putea stoca conținutul difuzat sau îl vor putea descărca de pe PC-uri sau PVR-uri pentru o vizionare ulterioară.
Modele de afaceri
Întrucât există câteva tehnologii competitive de televiziune mobilă, există și numeroase modele de afaceri. Operatorii mobili ar putea alege, astfel, să-și construiască propriile rețele de difuzare a televiziunii mobile; sau ar putea forma un consorțiu și să construiască o rețea pe care să o împartă în comun; sau, o a treia variantă, este ca broadcaster-ii existenți deja să construiască ei aceste rețele. Unele programe ar putea fi oferite gratuit, în timp ce altele ar putea fi difuzate doar abonaților plătitori. Rezultatele vor varia de la o țară la alta, în funcție de mediul reglementativ și de disponibilitatea spectrului.
Unii au conținutul, alții terminalele
Marea problemă este dacă broadcaster-ii și operatorii mobili pot cădea de acord asupra modului în care se împart 'trofeele', presupunând că există așa ceva. Broadcaster-ii dețin conținutul, însă operatorii mobili controlează, în general, terminalele și nu se ajunge întotdeauna la un consens. În Coreea de Sud, un consorțiu de broadcaster-i a lansat recent o rețea DMB free-to-air, însă operatorii mobili de aici au fost refractari în a le oferi clienților acestora terminale capabile să recepteze emisiunile difuzate, pentru că nu au dorit să își pericliteze propriile servicii de televiziune mobilă pe bază de abonament. Apoi se ridică și întrebarea: cine va asigura fondurile pentru producția de conținut pentru televiziunea mobilă - broadcaster-ii, operatorii sau publicitarii?
Din nou, răspunsul este, probabil, toți trei. Operatorii sunt, însă, nou veniți în lumea televiziunii. Broadcaster-ii actuali au avantajul că pot folosi televiziunea tradițională pentru promovarea conținutului mobil. Pentru operatori, însă, construirea francizelor doar pentru televiziunea mobilă nu va fi deloc o treabă ușoară. Pe de altă parte, mare parte a conținutului din televiziunea mobilă este pur și simplu redifuzat de canalele tradiționale, deși în unele cazuri programele au fost reeditate pentru transmisiile mobile. Operatorul mobil '3' are, de exemplu, un serviciu popular, 'See Me TV', ce le permite abonaților să încarce scurte videoclip-uri. Autorul clip-ului primește o mică recompensă bănească (1 penny în Anglia) pentru fiecare vizionare a clip-ului. Majoritatea observatorilor nu se așteaptă la o adoptare în masă a televiziunii mobile, până cel devreme în 2008, deoarece construirea ecosistemului necesar de tehnologie, parteneriate și conținut va dura ceva timp. Așadar...rămâneți pe frecvență!
