Decizia de azi a Curții Constituționale de a declara neconstituțională reducerea pensiilor cu 15% a adus un val de bucurie în rândul pensionarilor români, însă va întârzia eliberarea tranșelor de două miliarde euro din acordul încheiat cu FMI și Uniunea Europeană (UE). Mai mult, decizia ar putea afecta capacitatea de finanțare pe termen scurt a țării, potrivit unei analize de ultimă oră a agenției Reuters. Chiar dacă se așteaptă ca decizia să crească presiunea asupra activelor din România și Ungaria, ambele cu acorduri de finanțare similare încheiate cu FMI și UE, cu valori de câte 20 de miliarde de euro fiecare, economiștii consideră că Bucureștiul nu va intra în incapacitate de plată.
România nu poate intra în incapacitate de plată
Curtea Constituțională a decis azi că sunt neconstituționale unele dintre măsurile de austeritate din legile pentru care Executivul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului. În aceste condiții, Executivul a pregătit un pachet alternativ de măsuri, care prevede, cel mai probabil, majorarea nivelului TVA și a cotei unice de impozitare. Hotărârea Curții aduce însă în discuție viitorul guvernului, care a depășit cu greu un vot de neîncredere în Parlament în iunie, și va amplifica tensiunile în rândul legislativului, în contextul în care partidele de guvernământ încearcă să asigure din alte surse economiile bugetare anulate de Curte, notează Reuters. FMI a refuzat să elibereze o nouă tranșă fără un pachet de reformă destinat reducerii deficitului bugetar la 6,8% din PIB în acest an și 4,4% în 2011. Decizia Curții de a declara neconstituțională legea pentru reducerea pensiilor impune ca tot pachetul de măsuri să fie retrimis în Parlament. Premierul Emil Boc a declarat că guvernul are pregătit un nou plan pentru negocierile cu Fondul, care va permite respectarea obiectivului privind deficitul. Economistul Barclays Capital, Daniel Hewitt, consideră că o majorare cu trei puncte procentuale a TVA ar putea compensa diferența rezultată prin anularea de către Curte a reducerii pensiilor. O astfel de măsură a fost cerută și de FMI. Necesitatea retrimiterii pachetului de măsuri în Parlament va întârzia discutarea acestuia de către conducerea FMI și va menține ajutorul de la Fond suspendat, forțând Bucureștiul să se finanțeze pe termen scurt prin alte metode. „Luarea în discuție de către FMI, programată pentru 28 iunie, va fi întârziată cu siguranță", anticipează Hewitt. România își poate asigura resursele financiare pentru următoarele câteva luni, iar țara nu este în pericol de a intra în incapacitate de plată, a afirmat Raffaella Tenconi, economist șef la Wood & Co Londra. „Pot supraviețui pentru o perioadă scurtă de timp. Guvernul are de obicei rezerve pentru 3-4 luni, depinzând dacă privim la cele în lei sau valută. Cu siguranță nu discutăm de posibilitatea ca România să intre în incapacitate de plată", a spus Tenconi. Ministerul de Finanțe a întâmpinat dificultăți în a se împrumuta la niveluri considerate rezonabile. Instituția a respins toate ofertele sau a atras mai puțin de jumătate din sumele planificate în șapte ședințe începând cu luna mai.
Reacțiile presei internaționale la criza noastră
Presa internațională notează că decizia Curții Constituționale ar putea întârzia următoarele tranșe de la Fond și UE. Astfel, Bloomberg anunță impactul hotărârii asupra pieței de capital de la București și a leului și posibila întârziere a fondurilor de la creditorii internaționali. Cotidianul „Financial Times" consideră că decizia Curții din România subliniază provocările cu care se confruntă guvernele europene în a implementa reduceri de cheltuieli, ca urmare a crizei economice, de care populația nu se simte vinovată. Potrivit „Wall Street Journal", declararea neconstituțională a măsurii propuse de guvern și faptul că motivația deciziei nu a fost publicată imediat de Curtea Constituțională au determinat deprecierea leului în raport cu euro, dar și declinul altor monede din regiune, ca forintul, coroana cehă și zlotul polonez. Agenția franceză de presă AFP informează că hotărârea Curții ar putea întârzia eliberarea unei tranșe din acordul cu FMI, considerată crucială pentru ca Bucureștiul să supraviețuiască crizei economice severe.
Anatomia deciziei CC care blochează măsurile Guvernului
Decizia de azi a Curții Constituționale (CC) ce respinge articole din legile austerității, plasează Guvernul Boc în imposibilitatea de a aplica vreuna dintre măsurile prevăzute în respectivele acte normative, întrucât acestea se vor întoarce la Parlament pentru a fi puse în acord cu legea fundamentală. Judecătorii CC au declarat neconstituționale articolul 1 litera c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și articolul 9 din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
Articolul 1, litera c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor se referă la „pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv magistraților asistenți ai Curții Constituționale", care prin decizia Curții vor rămâne practic cu statut de pensii speciale. Potrivit articolului 9 din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, "de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum și indemnizația de însoțitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, se diminuează cu 15%. La determinarea cuantumului brut al pensiilor, precum și a indemnizației de însoțitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, ce vor fi stabilite sau acordate începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie utilizată este de 622,9 lei".
Conform articolului 147 alin. 2 din Constituție, "în cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale". Legea fundamentală nu prevede un termen pentru reexaminarea dispozițiilor declarate neconstituționale înainte de promulgarea acestora, așa cum este cazul celor două legi asupra cărora s-a pronunțat azi Curtea. Decizia Curții Constituționale urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, moment de la care devine general obligatorie. Astfel, de la acel moment Parlamentul trebuie să reanalizeze prevederile. De fapt, Legislativul va lua pentru prima dată în discuție aceste legi, întrucât inițial acestea au fost aprobate prin asumarea răspunderii Guvernului.
Pentru ca prevederile declarate neconstituționale să fie puse în acord cu legea fundamentală, va fi necesară în primul rând convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, dar nu obligatorie, întrucât nu există termen pentru reanalizarea prevederilor respinse de Curte. Conform Constituției, Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în sesiuni extraordinare la cererea președintelui României, a Biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puțin o treime din numărul deputaților sau al senatorilor. Convocarea Camerelor se face de președinții acestora. Oricum, în Parlament cele două legi vor urma procedura legislativă obișnuită, care, în funcție de mobilizarea puterii și a opoziției, poate dura chiar și luni de zile. Până atunci, șeful statului nu poate promulga legile, iar Guvernul este în imposibilitatea de a aplica vreo măsură din cele prevăzute în Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și în Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Este vorba, de fapt, despre toate reducerile de salarii, pensii, indemnizații și alte venituri pentru care Executivul și-a asumat răspunderea. În aceste condiții, Guvernul este nevoit să găsească alte soluții de reducere a cheltuielilor sau să treacă la așa-zis-ul „plan B". De altfel, surse guvernamentale au declarat deja că Executivul ia în calcul un nou plan de măsuri pentru menținerea deficitului bugetar în limita țintei de 6,8% din PIB convenită cu FMI, orientat în principal pe majorări de taxe și impozite, inclusiv a TVA și cotei unice de impozitare.
FMI: România s-a angajat să crească taxele și impozitele, dacă nu taie cheltuielile bugetare
Autoritățile române s-au angajat în fața FMI să crească taxele și impozitele dacă nu reușesc să reducă deficitul bugetar în limita țintei de 6,8% din PIB fixată pentru acest an, în principal prin scăderea cheltuielilor, adică prin tăierea salariilor, pensiilor și transferurilor sociale. „Punerea în aplicare a măsurilor (inclusiv cu o hotărâre favorabilă emisă de către Curtea Constituțională în ceea ce privește constituționalitatea acestora) de pe partea de cheltuieli și a măsurilor de lărgire a bazelor de impozitare va constitui acțiune prealabilă pentru finalizarea evaluării. De asemenea, în următoarele luni vom lua măsuri suplimentare de reducere a numărului de angajați în sectorul public. Dacă aceste măsuri se dovedesc insuficiente pentru a atinge ținta de deficit pentru acest an, vom lua măsuri suplimentare, inclusiv măsuri de majorare a impozitelor și taxelor, în funcție de necesități", se arată în scrisoarea de intenție suplimentară trimisă de autorități directorului general al FMI, Dominic Strauss-Kahn.
Autoritățile s-au angajat să taie cheltuielile bugetare în principal prin reducerea cu 25% a salariilor, sporurilor și a altor plăți de natură salarială pentru toți angajații din sectorul public, prin scăderea cu 15% a pensiilor și altor transferuri sociale și prin diminuarea transferurilor către autoritățile locale. Totodată, Guvernul s-a angajat să continue "raționalizarea personalului" în lunile următoare, după ce a redus numărului salariaților bugetari cu aproximativ 20.000 de persoane în perioada ianuarie - mai 2010. Decizia de azi a Curții Constituționale pune Guvernul în imposibilitatea de a aplica vreuna dintre măsurile prevăzute în respectivele acte normative, întrucât acestea se vor întoarce la Parlament pentru a fi puse în acord cu legea fundamentală.
Oamenii de afaceri: creșterea TVA și a cotei unice ar fi o catastrofă
Creșterea TVA și a cotei unice de impozitare ar conduce la majorarea prețurilor în toate domeniile economiei, la scăderea puterii de cumpărare, la inflație și la creșterea șomajului, au declarat agenției Mediafax oamenii de afaceri și reprezentanții patronatelor. „Toate cotele și taxele care cresc trebuie suportate de cineva. Cine altcineva să le suporte, dacă nu consumatorul final? Creșterea TVA și a cotei unice va avea ca efect majorarea prețurilor și, implicit, la scăderea vânzărilor, astfel că va crește șomajul", spune Viorel Micula, proprietarul grupului de firme European Drinks.
Premierul Emil Boc a declarat azi că Guvernul are pregătit un pachet alternativ cu măsuri de reducere a deficitului bugetar pe care îl discută cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, evitând să precizeze dacă acest pachet include și majorarea TVA și a cotei unice de impozitare. Surse oficiale au declarat că Executivul vrea să adopte o ordonanță de urgență pentru creșterea taxelor, variantele fiind o majorare a TVA-ului de la 19 la 24% sau o creștere a cotei unice de până la 20%-22%.
Dragoș Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines, crede că majorarea TVA și a cotei unice va face ca „toată lumea" să aibă de suferit. „Puterea de cumpărare va scădea și economia nu se va mai revigora niciodată. Mai degrabă s-ar aduna bani prin reducerea taxelor, și nu prin majorarea lor. Dacă s-ar mări acum, ar fi o catastrofă pentru economie. Ar fi o frână pentru încercarea de relansare și o nouă lovitură dată economiei", susține Anastasiu. Președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentarã (FSI), Dragoș Frumosu, consideră că aceste măsuri ar putea diminua piața produselor alimentare cu până la 40%. Acesta a adăugat că efectele vor fi închiderea unei părți importante din societățile de profil, care va determina creșterea ratei șomajului.
De asemenea, președintele Patronatului Român al Cărnii de Porc, Gheorghe Caruz, crede că majorarea cotei unice și a TVA ar putea face ca aproximativ 25% dintre firmele din domeniu să se închidă și să crească prețurile. „Efectul este simplu. Cu toate aceste măsuri, oamenii nu vor mai avea bani să cumpere, 25% dintre firme vor ceda și șomajul și prețurile vor crește. Nu se va reuși decât distrugerea firmelor care au reușit să supraviețuiască până acum și reducerea sumelor încasate la bugetul de stat", susține Caruz. El crede că, în contextul crizei economice, statul ar fi trebuit să vină cu măsuri care să încurajeze exporturile de produse alimentare.
Și Romulus Dascălu, președintele federației din domeniul băuturilor spirtoase, Garant, apreciază că majorarea taxelor va determina la o explozie a prețurilor. „Va fi o inflație de circa 10% și vor crește prețurile la toate alimentele și toate serviciile. Vor fi falimente, mai ales în rândul firmelor mici și mijlocii", a spus Dascălu. Președintele companiei de consultanță hotelieră Peacock Hotels, Paul Mărșoiu, apreciază că și în turism efectul va fi dramatic, dacă va crește cota unică și TVA. „Mi-e teamă că vom asista la un regres și mai dramatic decât am înregistrat până acum, în perioada crizei. Dacă va crește fiscalitatea, cu siguranță vor scădea salariile angajaților din domeniul hotelier. Totodată, prețurile vor crește considerabil. În opinia mea, măsura propusă inițial, de reducere a pensiilor și a salariilor, ar fi avut efecte negative mai reduse și pe durată mai scurtă decât creșterea fiscalității, care acoperă doar golurile și nu dă posibilitatea unor dezvoltări în perspectivă", a adăugat Mărășoiu. El crede că un nivel mai ridicat al fiscalității nu va încuraja reluarea unor investiții în turism în România, care oricum erau înghețate din cauza crizei, și va scădea interesul investitorilor străini în acest domeniu.
Bursa de la București înregistrează cea mai drastică prăbușire din lume
Bursa de la București înregistrează cea mai drastică prăbușire din lume, după anunțul privind neconstituționalitatea măsurilor de austeritate făcut de Curtea Constituțională, conform datelor Bloomberg, citat de Ziarul Financiar. Bursa de la București a întâmpinat știrea privind decizia Curții Constituționale aflându-se deja pe un trend de scădere, indicele compozit BET-C accentuându-și căderea până la un minus de căzând cu 4,22%, pe o lichiditate de 9,66 milioane euro (40,87 milioane lei). Societățile de investiții financiare (SIF), grupate în cadrul indicelui BET-FI, au luat-o puternic în jos, indicele revenind ușor după o cădere de peste 8 procente la un minus de 7,17%. Indicele BET, al celor mai lichide zece companii tranzacționate la Bursă a scăzut de asemenea, cu 4,35%.
„Scăderea s-a declanșat în momentul în care a fost publicat comunicatul Curții Constituționale. Decizia CC este negativă pentru piață, pentru că poate crea instabilitate politică și economică, iar neadoptarea deciziilor de austeritate poate întârzia eliberarea următoarea tranșe din împrumutul de la FMI, iar aceasta întârziere a tranșei pune presiune pe cursul de schimb și poate influenta negativ și evoluția viitoare a acțiunilor. Al doilea motiv al scăderii este conjunctura nefavorabilă de pe piețele externe", susține Nicu Grigoraș, broker la Intercapital Invest pentru ZF. „Nu este ieșit din comun ca Curtea Constituțională din România să respingă legi propuse de guvern, dar eșecul trecerii măsurilor de austeritate reprezintă o nouă amânare a banilor FMI și o prelungire a perioadei necesare pentru punerea sub control a deficitului bugetar", declară analiștii BNP Paribas.
Post scriptum
FEJ: Mass-media românești nu sunt o amenințare pentru securitatea națională
Federația Europeană a Jurnaliștilor (FEJ) cu sediul la Paris respinge catalogarea puterii de la București conform căreia mass-media constituie un potențial pericol pentru siguranța națională în România. „Înțelegem că în România, ca și în orice altă țară, terorismul, crima organizată și corupția sunt o amenințare pentru public și pentru guvern, dar suntem uimiți să aflăm că și mass-media ar putea fi adăugată listei de amenințări la adresa instituțiilor publice. Mass-media constituie o parte a vieții democratice, ajutând la investigarea corectă a amenințărilor la adresa publicului și sperăm că Președinția României își va recunoaște greșeala", clamează Arne König, președintele FEJ. De asemenea, FEJ se opune cu tărie propunerii CSAT. „Rolul jurnaliștilor este de a informa publicul și de a investiga diverse probleme, inclusiv potențiale amenințări la adresa instituțiilor", susține FEJ. Totodată, FEJ face un apel la Parlamentul României, cerându-i să voteze documentul propus de CSAT doar cu respectarea rolului mass-media în democrație. Campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituții ale statului, diminuarea capacității de aplicare a legii de către unele instituții și presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilități în Strategia de Apărare discutată pe 22 iunie în CSAT. Potrivit documentului transmis Parlamentului de către Traian Băsescu, spre dezbatere și aprobare, principalele vulnerabilități ale României sunt diminuarea capacității de aplicare a legii de către unele instituții ale statului, capacitatea administrativă redusă la nivel central și local și politizarea excesivă a unor instituții, atât la nivel local cât și național.
