Bogdan IANA - Director executiv Comunicații, IGCTI
Câmpul electromagnetic este împărțit în benzi de frecvență pe tipuri de servicii. Această împărțire reprezintă tabelul național de alocare a benzilor de frecvență și este adoptat de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, fiind armonizat cu tabelul european de alocare a benzilor de frecvență.
IGCTI (Inspectoratul General de Comunicații și Tehnologia Informației) alocă, pentru diferiți utilizatori din piață, frecvențe pe tipuri de servicii, pentru ca aceștia să își poată desfășura activitățile de telecomunicații. Rolul IGCTI este de a da spre utilizare frecvențele, astfel încât acestea să nu se bruieze între ele și să nu se bruieze nici serviciile între ele. După aceea, IGCTI elaborează norme tehnice în primul rând pentru licențierea și ulterior utilizarea frecvențelor pentru procedurile de monitorizare și control al acestor frecvențe.
Acest lucru înseamnă că în momentul în care unui utilizator i se alocă o frecvență spre folosire, în licența respectivă se prevăd anumite condiții tehnice în care acesta își poate desfășura activitatea. Astfel, se precizează frecvența, amplasamentul, respectiv locul de unde se emite, precum și înălțimea de la sol de la care poate emite. Toți acești parametri tehnici sunt puși pe de o parte în concordanță cu standardele tehnice europene în vigoare pe care IGCTI le-a adoptat și pe care echipamentele trebuie să le îndeplinească, iar pe de altă parte aceste condiții restricționează funcționarea astfel încât diferiții utilizatori să poată opera fără a se deranja unul pe altul. O altă atribuție legală a IGCTI este supravegherea și controlul acestor parametri înscriși în licențe și care trebuie respectați pentru a nu perturba piața. După aceea, noi mergem pe teren și facem măsurători specifice pentru controlul acestor indicatori la standardele respective și în condițiile de funcționare impuse de IGCTI. Cel din urmă atribut important al IGCTI, pe partea câmpului electromagnetic, este controlul pieței echipamentelor de radiocomunicații și în general al echipamentelor care produc curent electric și care pot produce câmpuri perturbatoare. Prin acest control IGCTI caută să elimine de pe piață în principal produsele care nu au declarație de conformitate potrivit HG 88 și Directivei europene.
IGCTI, ca administrator de spectru este, din punct de vedere legal, un promotor al folosirii spectrului eficient, eficace și efectiv (ceea ce înseamnă că IGCTI dorește ca spectrul să fie folosit și să deschidă pentru servicii cât mai multe benzi de frecvență). Noi nu suntem un obstacol în folosirea benzilor de frecvență, cu precizarea limitelor date de standarde și de condițiile respective pe care IGCTI le impune pentru realizarea compatibilității electromagnetice. Din experiența unor reclamații venite la IGCTI, țin să fac precizarea că instituția noastră nu este responsabilă de cazul în care emițătoarele nu au autorizație de construcție și creează probleme, de genul deteriorării plafonului unui locatar.
IGCTI nu intervine și nu răspunde la reclamații decât în măsura în care un serviciu de telecomunicații este perturbat. Astfel, în momentul în care, de exemplu, un cetățean reclamă faptul că nu poate asculta postul Radio România Actualități deoarece este perturbat de un post de radio pirat, atunci suntem datori să intervenim.
În plus, IGCTI conlucrează cu Inspectoratul General de Poliție în sensul în care le-am pus la dispoziție o hartă cu zonele în care emit posturile pirat. Până în prezent am prins în București 40 de posturi pirat, însă IGCTI nu are dreptul de intrare pe proprietate. În acest sens am încheiat un protocol cu IGP, astfel încât în momentul în care depistăm un post pirat durează 1-2 luni până când se obține un mandat de percheziție și atunci, dacă mai există emisia, se percheziționează locul, IGP urmând să instrumenteze cazul. În urma încercărilor noastre de monitorizare a spectrului, numărul posturilor pirat s-a diminuat considerabil.
