Un atlas de anatomie tipărit în 1685 de Godefidus Bidloo, medicul personal al regelui Wilhelm al III-lea al Angliei, se află la Iași, la Universitatea de Medicină și Farmacie, fiind singurul manuscris de acest fel din țară, dar și numai unul din cele 100 de exemplare existente în lume, precizeaza Agerpres. Cartea este considerată de specialiști foarte valoroasă, atât datorită desenelor, dar și a faptului că pornind de la povestea lui în Anglia s-a pornit o lege în care în 1710 a fost incriminat plagiatul.
"GODEFRIDI BIDLOO, Medicinć Doctoris & Chirurgi, ANATOMIA HVUMANI CORPORIS, Centum & quinque TABVLIS, Per artificiosiss G. DE LAIRESSE ad vivum delineatis, DEMONSTRATA, Veterum Recentiorumque Inventis explicata plurimisque, hactenus non detectis, ILLVSTRATA, AMSTELODAMI, Sumptibus Viduć JOANNIS ŕ SOMEREN, Hćrdeum JOANNIS ŕ DYK, HENRICI & Viduć THEODORI BOOM, MDCLXXXV" este numele unui atlas care după mai bine de trei secole de la tipărirea sa a fost regăsit în podul Universității de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași. Cartea a fost donată Universității de Medicină din Iași de profesorul Ion Iancu.
"Nu știm exact când a fost donată cartea. Din cercetările făcute în bazele de date instituționale, universitare, ale bibliotecilor din țară, nu avem la cunoștință că ar mai exista un astfel de atlas. De aceea credem că este singurul exemplar din țară. Astfel de exemplare sunt foarte rare. În toată lumea sunt o sută. În urmă cu un deceniu un astfel de exemplar a fost scos la vânzare de o renumită casă internațională de licitație, suma inițială pornind de la 20.000 de dolari. Prețul de achiziție a fost însă mult mai mare, dat fiind că a fost o licitație și că atlasul a fost scris de olandezul Godefridus Bidloo, care a fost medic, anatomist, naturalist, poet și profesor de medicină și chirurgie la Leyda", afirmă doctorul ieșean Richard Constantinescu, autor a mai multe studii de istoria medicinei.
Atlasul a fost elaborat chiar în perioada în care Bidloo era medicul personal al regelui Wilhelm al III-lea al Angliei, rege care de altfel s-a stins chiar în brațele sale.
"Lucrarea pe care Bidloo a publicat-o în 1685 este considerată de către specialiști foarte valoroasă, mai ales datorită celor 105 desene ce diferă față de convențiile anterioare ale ilustrației anatomice, realizate de Gerard de Lairesse, cel mai popular pictor al vremii din Amsterdam, și gravate de Abraham Blooteling", a declarat doctorul Richard Constantinescu.
El consideră că, făcând o comparație cu perioada actuală, se poate observa că desenele din atlasul de anatomie erau mult mai interesante și mult mai relevante pentru studenți.
"De multe ori când arătam atlasul studenților și comparam cu cărțile lor observam, din păcate, că acestea suferă din perspectiva iconografiei. Pentru acea vreme era un atlas inovator prin noutățile pe care le aducea din perspectivă anatomică. (...) Acest atlas a schimbat multe aspecte", a mai spus dr Richard Constantin.
Dincolo de desenele atractive, atlasul are o altă poveste interesantă legată de faptul că desenele au fost cumpărate de un chirurg și plagiate, cum se mai întâmpla în acea epocă. De la povestea acestui atlas plagiat s-a pornit o lege în Anglia prin care a fost incriminat plagiatul.
"Atlasul nu a avut prea mare succes, așa că familia lui Bidloo a vândut desenele, acestea fiind cumpărate de chirurgul William Cowper, cel care a descris glandele bulbouretrale. În 1698, Cowper publică 'Anatomy of the Humane Bodies' în care a folosit, fără a recunoaște, opera lui Bidloo și Lairesse. Practic, editorii lui Cowper cumpăraseră 300 de copii ale gravurilor din pricina faptului că anatomia lui Bidloo nu se vânduse. Cowper a redactat un text nou în limba engleză", a declarat autorul și doctorul Richard Constantinescu.
"A urmat o aprigă dispută. Bidloo l-a acuzat pe Cowper și a scris 'Gulielmus Cowper, criminalis literari citatus, coram tribunali' în care l-a atacat dur pe cel care și-a însușit munca altora. Acest plagiat este cunoscut ca fiind unul din cele mai importante din istoria medicinei. Prima lege a dreptului de autor a intrat în vigoare, prin decizia parlamentului britanic, în anul 1710", a declarat Richard Constantinescu.
Atlasul a fost expus recent într-un nou muzeu de Istoria Medicinei înființat în cadrul Centrului de limbi moderne al Universității de Medicină și Farmacie 'Grigore T Popa' din Iași.
