Pe 19 noiembrie, Vodafone a organizat la sediul său din Pipera Ziua porților deschise -Technology Day - ocazie cu care departamentele tehnice ale companiei au fost prezentate în premieră și reprezentanților presei. Aceasta pentru a vedea și noi ce se află în spatele serviciilor și produselor lansate pe piața românească de Vodafone.
Echipa tehnică a Vodafone România este condusă de Vishant Vora (foto, dreapta), CTO Vodafone România, ce are o experiență de 8 ani în cadrul companiei, iar Liliana Solomon (foto, stânga), CEO Vodafone România, a fost gazda acestui eveniment.
Centrul tehnic din Pipera este unul dintre principalele zone de coordonare a traficului în București, fiind deservit de un efectiv de 600 de angajați. În capitală, pe parte de MSC mai funcționează alte două centre, în Avrig și Militari, iar în restul țării există centre similare la Craiova, Timișoara, Brașov, Cluj, Bacău. Numărul switch-urilor active urmează a fi redus, pe măsură ce compania se va muta pe o rețea principală bazată în întregime pe tehnologia IP, mai eficientă, cu costuri de operare mai reduse.
C@M: Președintele ANRCTI, Dan Georgescu, a declarat că până la sfârșitul acestui an penetrarea telefoniei mobile va fi de peste 100%. Cum va evolua ritmul de dezvoltare a companiei dvs.? Credeți că va interveni o perioadă de evoluție mai lentă la nivelul întregii industrii?
Liliana Solomon: Cred că piața este deja la un nivel de penetrare de peste 100%. Dacă ne uităm la cifrele anunțate la 30 septembrie, vom vedea că pe piață sunt peste 20 de milioane de SIM-uri raportate, dar dacă extragem din această cifră numărul copiilor care nu folosesc, deocamdată, telefoane mobile, dar și segmentul de populație mai în vârstă, care, de asemenea, nu folosește telefoane mobile, cred că avem deja o penetrare de peste 100%. Așadar, România a devenit o piață matură. Știam că lucrul acesta se va întâmpla în 2007, deci nu suntem luați prin surprindere, dar penetrarea aceasta de 100% se referă la SIM-urile din piață și nu înseamnă că fiecare persoană din România are un telefon mobil.
Cât privește penetrarea la nivelul populației, apreciem că rata este undeva între 65-75%. Nu cred că se va ajunge în viitorul apropiat la o penetrare de 100% la nivelul persoanelor fizice și prin urmare avem de a face cu un fenomen intitulat multi-SIM (o persoană are mai multe SIM-uri) lucru întâlnit, de obicei, la segmentul prepay.
Cred, însă, că simpla raportare a numărului de clienți nu mai e un indicator relevant în industria noastră. Putem vorbi de o penetrare de 140% sau de 170%, însă aceasta va deveni un indicator ca oricare altul. Singurul indicator ce este într-adevăr relevant pentru industria comunicațiilor mobile este ceea ce noi numim cota de piață pe partea de cifră de afaceri. Acest indicator e în primul rând auditat, în al doilea rând este un indicator ce arată cât folosește un client un anumit serviciu, acesta fiind cel mai important lucru într-o industrie matură.
În viitor vom vedea că ratele de creștere vor începe să scadă, fenomen pe care îl observăm de 5 ani încoace. Astfel, în urmă cu 3 ani am avut o creștere cu 40%, anul trecut cu 30%, iar în septembrie 2007 am anunțat o creștere cu 24%.
Piața românească va continua, însă, să crească, pe partea de broadband, mai ales prin introducerea de servicii noi și de aceea inovația este esențială pentru lansarea de servicii inovatoare pentru care clienții sunt pregătiți să plătească. Așadar, piața va crește în continuare, dar va fi alt tip de creștere, chiar dacă nu la nivelul de 30-40% cum s-a întâmplat în ultimii ani.
C@M: Proiectul NetCity vă afectează dezvoltarea rețelei?
Liliana Solomon: Nu, dimpotrivă, suntem interesați de acest proiect. Există două variante de lucru: fie facem noi dezvoltarea rețelei de fibră optică, fie o cumpărăm de la un furnizor. Până acum în România problema a fost că nu a existat un furnizor de la care să putem cumpăra o rețea de o anumită calitate și, prin urmare, a trebuit să punem noi fibra, pentru că pe piață nu exista calitatea de care aveam nevoie. Dacă NetCity reușește să construiască o rețea performantă, la prețuri competitive, atunci vom achiziționa și noi. Decizia de a construi propria rețea sau de a o cumpăra de la un furnizor este pur economică, iar noi căutăm cea mai avantajoasă variantă, atâta timp cât putem opera o rețea fiabilă și de calitate.
C@M: Când ați vedea oportună apariția MVNO (Mobile Virtual Network Operator) și pe piața din România a comunicațiilor?
Liliana Solomon: MVNO-urile au avut un succes diferit pe piețele europene. Unul dintre lucrurile importante pentru apariția unui MVNO este diferența dintre prețul retail și cel de producție al minutului de voce. Având în vedere că România are deja cele mai scăzute tarife din Europa la serviciile de voce, personal nu cred că MVNO-urile vor avea foarte multe șanse aici. Modelul tipic de MVNO este să vândă peste preț și, dacă ținem cont de ofertele de preț din România, atunci singura lor șansă ar fi să ofere gratuit servicii, dar ei vor trebui să cumpere minutele respective de la operatorii care au o rețea. În România, prin natura prețurilor scăzute oferite de operatori, nu mai există loc, din punct de vedere economic, pentru MVNO-uri. În curând vor funcționa 5 operatori mobili cu rețele proprii pe piața românească, ceea ce înseamnă că piața este destul de aglomerată.
C@M: Credeți că introducerea portabilității, în vara lui 2008, va afecta portofoliul de clienți al companiei Vodafone?
Liliana Solomon: Portabilitatea numerelor nu va fi un fenomen care să schimbe mult piața românească, pentru că un client își schimbă numărul doar dacă nu mai este mulțumit de serviciile oferite de furnizorul actual. În momentul în care indicatorul de satisfacție al clienților este în creștere, credem că motivele pentru care și-ar schimba furnizorul de servicii mobile vor fi mult mai puține. De aceea, mai ales pe partea de clienți de business, pe care suntem lideri de piață de 2 ani, nu cred că vom fi afectați de portabilitatea numerelor mobile.
În privința clienților prepay, aceștia își cumpără cardurile SIM de la furnizorul pe care și-l doresc și nu cred că portabilitatea va fi relevantă nici aici, deoarece în cazul lor barierele de intrare sau de ieșire din baza unui operator sunt mult mai joase, iar păstrarea numărului nu este un element esențial. Pe partea de consumer poate fi relevant, însă la ora actuală, prin fenomenul de multi SIM de pe piața românească, dacă cineva dorește să fie un client al unui alt operator își poate cumpăra SIM-ul respectiv, costurile fiind reduse, de circa 3 euro pe lună.
Există, într-adevăr, o cerere reglementativă în întreaga Uniune Europeană pentru opțiunile date de portabilitatea numerelor, care este bine să existe și pe piața românească, însă nu mă aștept la schimbări mari ale cotelor de piață ale operatorilor din cauza acestei măsuri.
C@M: Cum comentați raportul susținut de președintele ANRCTI, pe 13 noiembrie 2007, legat de faptul că nu există o competiție reală pe piața mobilă românească și de faptul că utilizatorii nu știu ce furnizor și ce servicii să își aleagă?
Liliana Solomon: Am citit întregul raport și cred că anumite lucruri au fost scoase din context. În primul rând, raportul respectiv nu este susținut de ANRCTI, este un raport realizat de un consultant, ale cărui date se opresc la anul 2006, fără a lua în considerare anul 2007. Așadar, vorbim de informații vechi de aproape un an de zile. Cu siguranță că în 2006 piața era într-o altă stare decât este acum. Cred că cei doi co-lideri au un cuvânt de spus pe piața românească tocmai pentru că au investit 10 ani de zile și au o istorie mai îndelungată în România. Dacă ne uităm la al treilea competitor, care a avut o licență din 1997, nu știu ce l-a împiedicat să investească și să fie astăzi unul dintre operatorii de frunte din țară. Așadar, cele trei licențe au fost pe piața românească, toți au avut oportunități egale, doi dintre ei au investit, dar al treilea nu. Situația pe care o avem astăzi pe piața românească este direct legată de investițiile făcute, de strategiile operatorilor, iar rezultatele sunt pe măsură. Este ca și cum în Formula 1 ești pe ultimul loc și te întrebi de ce sunt alții pe locurile fruntașe – răspunsul este următorul: pentru că au cele mai bune mașini, cei mai buni oameni și cei mai buni piloți. Noi credem că există inovație și servicii multiple pe piața din România, în ciuda părerilor desprinse din acel raport, și veți vedea cu prisosință lucrul acesta în următoarele 12-24 de luni.
C@M: Când va lansa și Vodafone tehnologia HSUPA în România?
Liliana Solomon: Suntem în etapa în care testăm această tehnologie, care este înscrisă în desfășurătorul nostru de lansări, dar în momentul în care lansăm un serviciu pe piață vrem să o facem la un standard foarte ridicat. Există și lansări ce țin de domeniul PR-ului, dar și lansări în care vrei să vinzi ceva efectiv clienților și noi am luat decizia să lansăm acest serviciu când știm exact că funcționează și nu avem probleme la nivelul rețelei. Cu siguranță vom lansa HSUPA într-un viitor apropiat.
C@M: Pe partea tehnologică, viziunea Vodafone România este dictată de grup sau permite și perspective locale?
Vishant Vora: Există o strategie globală Vodafone și un desfășurător al proiectelor tehnologice pe care le urmăm. Totuși, se ține foarte mult cont de condițiile pieței locale. Vodafone este o companie flexibilă, care își ia deciziile strategice și tehnologice la nivel local, în funcție de condițiile pieței și de cerințele populației locale, iar apoi facem tot posibilul să ne aliniem la strategia globală. Așadar, este o muncă de colaborare între echipa tehnică locală și cea globală. Echipa tehnică de aici din România este cea mai bună cu care am lucrat. Astfel avem, probabil, una dintre cele mai bune rețele din cadrul grupului Vodafone - adevăr măsurabil în termeni de eficiență, de calitate - cu care am reușit cea mai rapidă lansare a rețelei 3G.
C@M: Cât de mult rezonați cu furnizorii de infrastructură, ținând cont, de exemplu, că Ericsson a ales LTE și neagă dezvoltarea WiMAX, pe când Alcatel-Lucent o încurajează? Poate însemna că Vodafone merge tot în direcția LTE?
Vishant Vora: Noi am utilizat de mulți ani o tehnologie pre-WiMAX în România. De asemenea, Vodafone testează WiMAX în Malta, ceea ce înseamnă că nu a închis nici o opțiune în privința LTE sau WiMAX, explorând în continuare ambele căi. Unul din marile avantaje ale LTE este acelă că toți clienții 3G vor putea folosi același dispozitiv cu tehnologie LTE, ceea ce este foarte atractiv pentru operatorii ca noi, pentru că putem asigura o migrare către această tehnologie pe care clienții actuali să nu o perceapă. LTE și WiMAX au și anumite similarități, dar când va veni momentul oportun vom lua decizia spre care ne vom îndrepta. În prezent, ne axăm pe dezvoltarea tehnologiei HSDPA.
C@M: De ce credeți că videotelefonia nu a prins încă în România ca și în Europa, de fapt?
Vishant Vora: În principal din două motive: în primul rând penetrarea scăzută a telefoanelor care permit acest serviciu. Chiar dacă un utilizator are un asemenea telefon, e nevoie ca cei cu care ar dori să intre în contact să aibă și ei. Cred că această penetrare va crește, însă. Al doilea motiv este dorința efectivă a utilizatorilor de a fi văzuți prin telefon. În general aceștia își doresc să îi vadă pe ceilalți, dar să nu fie ei înșiși văzuți. În afara acestor motive nu văd altceva care ar sta în calea unei adopții mai extinse a apelurilor video. Din punct de vedere social acest serviciu a fost acceptat mult mai bine în Japonia și Coreea, de exemplu, unde penetrarea telefoanelor mobile care pot suporta videocall-uri este mult mai mare. Asia este lider în această direcție.
Articol apărut în COMUNIC@ȚII MOBILE - Revista afacerilor Telecom @ Mobile Media. ANUL IX - NUMĂRUL 81 - decembrie 2007 / ianuarie 2008
Comandați online ediția print a revistei COMUNIC@ȚII Mobile:
|
