C@M: Dl. ministru, spuneți-ne, vă rugăm, primele impresii din noua d.voastră postură de ministru al MCTI.
Nagy Zsolt: Pe 20 ianuarie am împlinit o lună de la instalarea în funcția de ministru al MCTI, mai precis de la depunerea jurământului și pot să vă spun că au fost câteva săptămâni foarte pline, în care am dorit să cunosc cât mai mulți oameni din domeniu, din asociațiile de profil, dar și marii actori ai industriei pentru că am vrut să le arăt stilul meu de lucru '“ în echipă. În această perioadă scurtă am primit chiar și un premiu pentru promovarea societății informaționale, acordat de Ministerul Informaticii și Comunicației din Ungaria. Motivația: pentru activitatea pe care am desfășurat-o în ultimii 2 ani, în derularea unui proiect de colaborare cu acest minister și cu UDMR în vederea promovării societății informaționale în județele transilvane.
C@M: Vedeți în Ungaria o direcție prioritară a colaborării noastre externe, pe linia evidentă a tehnologiilor comunicaționale?
Nagy Zsolt: Cu ocazia vizitei mele în Ungaria, care a avut loc la jumătatea lunii ianuarie, am fost invitat la ziua specială eHungary Day 2005 și cu această ocazie am semnat și un memorandum de colaborare pe 4 ani cu Ministerul de Resort din Ungaria ce preconizează ca cele două țări să elaboreze programe comune de dezvoltare a sectorului IT&C. E vorba despre câteva programe care urmează a fi înaintate Uniunii Europene pentru finanțare și care au mari șanse de finanțare, pentru că e vorba de colaborarea dintre o țară ce a aderat deja la Uniunea Europeană și una ce dorește să adere în perioada imediat următoare. Noi dorim să stabilim o strategie comună pentru ca cele două piețe să devină mult mai atractive pentru investitorii strategici. Orice colaborare ce conduce la reducerea taxelor de convorbire, la o calitate mai bună sau la dezvoltarea comunicațiilor în bandă largă poate ajuta mediul de afaceri din ambele țări, iar firmele multinaționale care se află deja în Ungaria își vor dori să intre și în România.
C@M: Dl. Florin Bejan, care sunt atribuțiile dvs. în calitate de secretar de stat la comunicații în MCTI?
Florin Bejan: În primul rând, țin să menționez că am fost numit în această funcție pe 26 ianuarie, așa încât la data la care realizăm acest interviu nu am decât o zi de lucru în noua postură. Până în prezent, eu am activat doar în zona privată a industriei telecom. Am fost consultant și pe partea de business și de dezvoltare, așa încât privesc lucrurile atât din punct de vedere tehnic, cât și al mediului de afaceri. Totodată, sunt Președinte și membru fondator al Blocului Național Democrat.
C@M: Cum comentați decizia d.voastră de la începutul anului, despre privatizarea Romtelecom, SNR, Poșta Română și POSTelecom '“ operator care nici nu a fost lansat deocamdată? Sunt într-adevăr posibile aceste privatizări până în 2006?
Nagy Zsolt: Prin programul de guvernare ne-am preconizat privatizarea SNR și a POSTelecom până în 2006. Aceste obiective se pot îndeplini până la termenul anunțat și în acest sens am demarat deja discuțiile cu directorii celor două societăți. În cazul POSTelecom nu e vorba de o privatizare, ci de vinderea participațiunilor statului care sunt în momentul de față în gestiunea Poștei Române și cu 80% din acțiunile POSTelecom. Legat de Poșta Română care este un adevărat gigant, cu 36.000 de angajați și cu un impact social foarte mare, trebuie începută analiza structurală a managementului Poștei și a situației ei actuale și trebuie elaborată o strategie de privatizare care să conducă la atragerea de investitori pentru această societate așa încât serviciile oferite să fie cât mai atractive și avantajoase ca preț pentru consumatori. Acest proces va fi mai lung și ne preconizăm ca până la sfârșitul mandatului să definitivăm acest proces. Nici în privința Romtelecom nu este vorba de o privatizare, pentru că este deja o societate privată, ci de faptul că Guvernul Tăriceanu își propune să valorifice participațiunea statului la Romtelecom, adică cei 44%, și dorim ca această vânzare să se facă prin listarea la bursă.
C@M: Dar în acest caz, OTE ar avea dreptul să cumpere restul de acțiuni. La ce ar trebui să se aștepte consumatorul român?
Nagy Zsolt: Interesul consumatorului este să aibă servicii cât mai bune la prețuri cât mai convenabile. În acest sens, interesul celor ce cumpără acțiunile Romtelecom să și investească în Romtelecom pentru a avea servicii mai bune, o acoperire mai bună și pentru a oferi pachete atractive mediului de business cu reducerile necesare pentru acest segment.
C@M: Cum vedeți evoluția Cosmorom, singurul operator mobil din Europa aflat în pragul unui faliment?
Nagy Zsolt: Într-adevăr, în industria comunicațiilor mobile din Europa, Cosmorom reprezintă un caz fără precedent. În principiu ar fi de dorit relansarea serviciului, pentru că prezența unui al treilea operator GSM ar însănătoși piața din România. Am demarat deja discuții cu conducerea Cosmorom și analizăm situația societății, iar decizia trebuie luată foarte repede. Problema cea mai mare a Cosmorom a fost că deciziile nu au fost luate din timp. Penetrarea mobilă pe piața românească e destul de mare, dar încă mai e suficient loc, așa încât sunt posibilități de piață și pentru Cosmorom.
C@M: Dl. Bejan, dvs. vă veți ocupa de partea mai aplicată a lucrurilor '“ din perspectiva dvs. care este optica prin care trebuie privită industria telecomunicațiilor, care va deține 80% din industria IT&C?
Florin Bejan: Fără îndoială, continuitatea e considerată extrem de importantă pentru că așa cum a declarat și dl. ministru, până la urmă dezvoltarea infrastructurii - la care mai este foarte mult de lucru - implică, în mod colateral și sectorul IT. Fără îndoială, aceste lucruri sunt legate între ele. În România, piața de comunicații, în special cea de comunicații mobile, a explodat, ceea ce reprezintă un lucru îmbucurător, iar previziunile pe 2004 au fost depășite cu mult.
C@M: Dl. ministru, cum apreciați afirmația președintelui Connex, Ted Lattimore, citat de publicația grecească Reporter, potrivit căreia ar fi interesat de achiziționarea Cosmorom, în cazul vânzării acesteia?
Nagy Zsolt: Din cunoștințele mele, dl. Lattimore și-a exprimat doar o intenție, dar nu una foarte clară și precisă pentru achiziționarea Cosmorom. Eu cred că este foarte bine să existe declarații de intenție, pentru că actorii principali văd posibilități de relansare a serviciului.
C@M: Dl. secretar de stat, veniți din zona privată și vă ocupați acum de zona administrativă. Cum veți contribui la îmbunătățirea mediului de afaceri din România?
Florin Bejan: Pentru a încuraja această situație e relativ dificil să ne gândim la facilități strict de ordin fiscal. Este un lucru foarte greu de depășit la ora aceasta. Cred că reglementarea pieței și încurajarea prin politici trebuie să fie un aspect important. În nici un caz nu cred că partea strictă de facilități fiscale poate ajuta. Eu cred că transparența este foarte importantă pe piață și aceasta este principala trăsătură a noului guvern. Din perspectiva mea de consultant în domeniul microeconomiei, companiile care au făcut afaceri mai mult sau mai puțin transparent au o mare problemă '“ în timp ce alții au reușit să își dezvolte departamente profesioniste de marketing, de vânzări, de cercetare de piață. Acestea din urmă se vor adapta mult mai ușor la realitățile viitoare ale integrării în Uniunea Europeană. Referitor la privatizarea societăților SNR, POSTelecom și Poșta Română, e important să privim lucrurile atât sub aspect tehnic, al serviciilor și al capabilităților pe care le pot oferi, dar și sub aspectul eficienței business-ului și a ceea ce se oferă consumatorului. Poșta Română e un adevărat colos și cunosc foarte bine situația de acolo. Privatizarea este foarte complicată. Are o latură socială sub o dublă valență. Pe de o parte oferă un serviciu care are o componentă socială foarte puternică, pe de altă parte este o instituție cu foarte mulți oameni de o anumită vârstă, greu adaptabili, să spunem, și trebuie luate în discuție toate aceste aspecte. În momentul de față, după părerea mea sunt mai multe capacități ale poștei - și logistice și operaționale - care pot fi orientate către servicii noi pentru populație. În momentul în care ne gândim la accesul la informație pe lângă partea legată strict de Internet, de comunicații sub aspect electronic, există o chestiune foarte simplă pe care am trăit-o și în campania electorală. Informația pe suport scris - care este mai accesibilă, din păcate, din cauza penetrării scăzute a mijloacelor electronice în mediul rural - nu ajunge în mediul rural pentru că poșta nu mai face serviciul de distribuție.
C@M: Dl. ministru, ce schimbări vor putea apărea în structurile subordonate ministerului MCTI? Veți păstra actualele structuri de conducere din ierarhia ministerială și din agenții?
Nagy Zsolt: ANRC și IGC nu sunt în subordinea MCTI, ci în subordinea Premierului, în momentul de față. Prin programul de guvernare ne preconizăm să clarificăm atributele acestor instituții și pregătim un pachet legislativ în acest sens pentru ca instituția de reglementare, ANRC, să treacă sub control Parlamentar, iar IGCTI și Institutul pentru control să rămână sub controlul Executivului și să fie întărită partea de control pentru că se înregistrează o nevoie stringentă în acest segment. Institutul de cercetare în comunicații și Institutul de cercetare în informatică vor fi menținute în forma lor actuală și am avut deja discuții cu conducerea celor două instituții. Suntem în curs de a prelua ceea ce s-a făcut acolo și să abordăm noi programe și să le dăm în lucru cercetătorilor de acolo pentru că cercetarea și dezvoltarea trebuie accentuate și în acest domeniu de vârf al IT&C.
C@M: Adaptarea politicilor MCTI în 2005 prevede încasări de 80% în domeniul comunicațiilor și de 20% în IT. Cum vedeți balansul Comunicații '“ IT în strategia ministerială?
Nagy Zsolt: Aceste cifre reprezintă, într-adevăr, realitatea actuală a industriei IT&C din România. În total, industria noastră reprezintă 8% din PIB-ul întregii țări. În primul rând cred că cele 2 domenii sunt interconectate, comunicațiile utilizează tehnologia informației, așa încât dezvoltarea comunicațiilor ajută și dezvoltarea IT-ului, dar pe lângă acest fapt cred că politicile MCTI trebuie să acționeze în vederea creșterii conținutului românesc, a promovării produselor 'made in Romania'. În plus, vor fi îndemnate și IMM-urile să investească în noile tehnologii și să utilizeze căile de comunicații noi, dar și tehnologia informației.
C@M: Nu credeți că România ar trebui să aibă o prezență mai incisivă la marile târguri și manifestări internaționale IT&C?
Nagy Zsolt: Bineînțeles, pentru că aceste manifestări ne dau ocazia să ne prezentăm posibilitățile și ofertele la nivel de țară, reglementările ministeriale care ajută investitorii interni și internațioanli să fie din ce în ce mai activi pe piața românească. Pe de altă parte ne oferă posibilitatea de a prezenta oportunitățile din România '“ cum ar fi cele 2 licențe 3G ce urmează a fi din nou supuse licitației. Încercăm să fim prezenți la cât mai multe manifestări, dar trebuie să ținem cont și de bugetul ministerului, iar pentru deplasările în străinătate posibilitățile sunt restrânse. Configurăm o colaborare public-privat pentru conferința de la Hanovra, unde am putea organiza, din nou, o zi a României.
C@M: Ce facilități le promiteți celor ce doresc să investească în România? Care sunt avantajele unei companii străine care vine în România acum, în 2005?
Nagy Zsolt: În primul rând este posibilitatea pe care o oferă piața '“ mărimea acesteia și penetrarea domeniului în piață care oferă multe posibilități de creștere. În domeniul nostru e foarte mult loc pentru investitori și cred că va avea loc o explozie în următorii ani în acest sens. Pe de altă parte, măsura luată de Guvernul Tăriceanu la sfârșitul anului trecut, și anume reducerea cotei de impozitare, ajută România și investitorii care vor să vină în România, fiindcă devenim o țară din ce în ce mai atractivă din punct de vedere al fiscalității.
Pe de altă parte, cred că și apropierea noastră de UE arată că avem o siguranță și tot mai mulți investitori din domeniu sunt interesați să vină în România. Dorim să menținem și acele facilități care au fost introduse în anii precedenți, de exemplu impozitarea zero pentru cei ce lucrează în domeniul informatic. Avem niște atu-uri excelente '“ avem specialiști foarte buni, școli de informatică recunoscute în lumea întreagă, dar trebuie să le oferim acestor specialiști posibilitatea de a lucra aici, acasă, pentru salarii decente, care sunt încă mult mai mici decât cele din vestul Europei. Pe de altă parte sunt foarte greu de acordat facilități fiscale. Trebuie să avem în vedere și constrângerile Uniunii Europene care, evident, ne afectează în această perioadă.
C@M: Dl. Bejan, cu ce considerați că vine nou echipa dvs. în sprijinul mass-media de specialitate IT&C? Ne puteți încuraja în vreun fel?
Florin Bejan: Fără îndoială, trebuie făcut un efort comun care trebuie să pornească atât din partea Ministerului de resort, dar și a mass media '“ tot ceea ce înseamnă business electronic, facilități electronice. E foarte important ca oamenii să înțeleagă beneficiul pe care îl pot obține din utilizarea acestor servicii și să înțeleagă cum se utilizează și la ce îi ajută aceste servicii. Trebuie pornit de la cele mai simple dintre acestea, pentru că utilizatorul începe întotdeauna cu lucrurile cele mai simple și pe măsură ce le deprinde își dă seama de beneficii și devine un consumator care dorește mai mult. Și atunci și industria crește. E foarte important să educăm și comportamentul consumatorului.
C@M: Care va fi implicarea d.voastră personală în aceste proiecte?
Nagy Zsolt: În primul rând cred că trebuie să avem în vedere cetățeanul și interesul meu este ca cetățenii să simtă că în urma activităților pe care le desfășoară Guvernul le-a crescut confortul, că pot utiliza tehnologiile noi pentru a nu mai sta la cozile de la ghișee, de exemplu, pentru completarea diferitelor formulare. Pe de altă parte, am o provocare personală '“ să reduc diferențele între mediul rural și cel urban. Accesul la informație în mediul rural e o problemă mare, fapt pentru care tinerii părăsesc aceste zone și am putea să acționăm aici, dacă reușim să dezvoltăm comunicații în bandă largă pentru mediul rural. În acest sens aș fi foarte bucuros dacă aș reuși să preiau programul cu Banca Mondială în domeniul economiei bazate pe cunoaștere. Am demarat deja o primă întâlnire cu reprezentanții ministerului educației, culturii, al administrației și internelor, ai agenției naționale pentru întreprinderi mici și mijlocii și lucrăm împreună în vederea implementării acestui program. Vreau să reiau și întâlnirile Grupului de tehnologie a informației care a fost creat printr-o Hotărâre de Guvern în anii precedenți și care ar avea menirea dezvoltării unor strategii comune în dezvoltarea tehnologiei informației în domeniul guvernamental, public. Aș dori să concepem MCTI ca pe un punct de plecare strategic pentru a evita paralelismele și situațiile în care dezvoltarea nu își găsește locul potrivit.
C@M: Cum veți reuși să depistați companiile ce au avut mari avantaje în urma unor contracte semnate cu statul român, în ultimii patru ani?
Nagy Zsolt: Interesul nostru comun și intenția Guvernului Tăriceanu este foarte clară '“ toate programele guvernamentale, respectiv licitațiile pentru a participa în programele guvernamentale trebuie să fie licitații deschise și să se ofere posibilitatea tuturor actorilor din piață să participe la astfel de licitații. Iar pe de altă parte, lucrurile neclare care s-au făcut în ultimii 4 ani nu sunt de competența mea. Eu pot să acționez de acum acolo și să fac ca tot ceea ce își propune ministerul să fie deschis. Din ceea ce am observat până acum '“ și am văzut programele '“ toate au fost acordate în urma unor licitații publice.
C@M: Ce semnal le dați lucrătorilor din administrație și care sunt premisele cele mai strategice ale activității dvs?
Nagy Zsolt: Premisele sunt colaborarea și conlucrarea. Sunt un om care lucrează în echipă și vreau să atrag în jurul meu toată lumea din administrație pentru a lucra împreună în vederea creșterii sectorului IT&C. Pe de altă parte avem în vedere problematica debirocratizării pentru ca un număr cât mai mare de servicii să fie oferite pentru a se crește nivelul de confort al cetățeanului.
