'žPiața românească de publicitate pentru radio și televiziune este anul acesta sub 200 de milioane de euro, mai precis 180 de milioane', a declarat Ovidiu Miculescu, director executiv la Europe Developement Internationale România, companie ce deține radioul național Europa FM și rețeaua Radio 21, în cadrul unei ședințe a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) având ca temă piața publicității și efectul asupra audiovizualului a ordonanțelor de urgență ale Guverului care modifică Legea dreptului de autor și Legea cinematografiei.
În viziunea lui Ovidiu Miculescu, tarifele din România pentru publicitate la radio și televiziune sunt cele mai mici din Europa, acesta sugerând că, din veniturile mici ale posturilor de radio și televiziune, nu se pot plăti noile taxe pentru drepturi de autor, informează Media Expres. Potrivit estimărilor ARCA, din cele 180 mil. euro, radiourile și televiziunile vor trebui să plătească anul acesta peste 66 mil. euro pentru drepturi de autor și taxa pentru cinematografie.
La întâlnirea desfășurată la sediul CNA, deputatul liberal Mona Muscă a declarat că este de acord cu modificarea Legii dreptului de autor și conexe atâta timp cât aceasta reprezintă interesele autorilor, dar în limite rezonabile: 'žObligația noastră este să-i plătim pe cei care produc, dar modul în care noile tarife sunt impuse încalcă principiul consultării tuturor părților, așa cum s-a întâmplat la adoptarea legilor modificate acum prin ordonanțe de urgență.'
Discuțiile au fost centrate pe tarifele colectate de către organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor, printre care Uniunea producătorilor de Fonograme din România (UPFR), COPYRO, Societatea de Gestiune Colectivă a Dreptului de Autor în domeniul Artelor Vizuale, Uniunea Producătorilor de Film din România și altele. Propunerea președintelui CNA, Ralu Filip, a fost ca utilizatorii de drepturi de autor să nu plătească mai mult decât media din Uniunea Europeană, corelarea să fie făcută pe model francez, adică proporțional cu cantitatea de opere folosite de fiecare post de radio sau TV în programele lor. Astfel s-ar evita situația unei televiziuni ca Realitatea TV care, deși nu emite muzică, trebuie să plătească pentru drepturi de autor în domeniul muzical.
IGCTI părăsește ședința
În privința Legii Cinematografiei, Mona Muscă a afirmat că procentul de 3% din încasările realizate de agențiile de publicitate prin vânzarea de publicitate în programele televiziunilor este acceptabil. Din aceste 3 procente, jumătate ar trebui să rămână la televiziuni pentru producția de filme artistice, respectiv documentare, iar cealaltă jumătate ar reveni Consiliului Național al Cinematografiei pentru producții cinematografice.
Potrivit pretențiilor formulate recent de organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor, taxa pentru utilizarea operelor ar putea ajunge la 15,4% din veniturile televiziunilor și radiourilor, acest lucru influențând negativ consumul de publicitate pe radio și tv și calitatea programelor, a spus Directorul executiv al Asociației Române de Comunicații Audiovizuale, George Chiriță.
Deși inițiată de CNA, utilitatea întâlnirilor de acest gen care să reunească operatorii și toate instituțiile cu putere de decizie în audiovizual a fost pusă sub semnul întrebării de către Ralu Filip, dând exemplul lui Cătălin Marinescu, președintele IGCTI, care a părăsit ședința. Nici o decizie nu a fost luată în această întâlnire, motiv pentru care Mona Muscă a invitat membrii CNA și reprezentanții industriei audiovizuale să-și expună problemele într-o ședință a comisiei de cultură a Camerei Deputaților, acolo unde se află în dezbatere proiectele de modificare a legii drepturilor de autor și legii cinematografiei.
