Un număr de 25 state ale Uniunii Europene (UE), inclusiv România, dar fără Marea Britanie și Cehia, au semnat, vineri, pactul fiscal european, care prevede în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor și coordonarea politicii economice la nivel european, precizează Mediafax. Marea Britanie a decis să nu adopte pactul, întrucât nu a obținut o serie de concesii pentru sectorul financiar. De asemenea, Cehia a anunțat că nu va semna vineri pactul fiscal, întrucât nu consideră că acesta aduce îmbunătățiri substanțiale față de reglementările existente. Cehia nu exclude însă posibilitatea de a se alătura la o dată ulterioră, a declarat premierul Petr Necas.
"Este un pas important pentru întărirea încrederii în uniunea economică și monetară", precizează președintele UE, Herman Van Rompuy, în timpul ceremoniei de semnare de la Bruxelles.
Pactul fiscal european va presupune un angajament din partea statelor participante la o guvernanță fiscală solidă, introducerea unor prevederi de echilibrare a bugetului în Constituție, consolidarea reglementărilor privind procedura de deficit excesiv prin automatizarea sancțiunilor și transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare.
Semnarea de către România a Tratatului de guvernanță fiscală a fost aprobată, marți, de către Guvernul de la București.
"S-a obținut din partea României, în urma negocierilor desfășurate, participarea și a statelor care nu sunt parte a zonei euro la ședințele comune pe care le au toate statele semnatare, în anumite condiții. A fost unul dintre demersurile la care România a ținut foarte mult, pentru a fi parte a procesului în permanență și a fi consultată", precizează purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
Conform Executivului român, Tratatul prevede obligația de a menține un deficit structural ce nu poate depăși obiectivul național pe termen mediu, stabilit pentru fiecare stat membru în parte, cu o limită inferioară de 0,5% din PIB, la prețurile pieței. În cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB și nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, deficitul structural poate să ajungă la circa 1% din PIB.
Deficitul bugetar ciclic maxim plus cel structural trebuie să se încadreze în limita de 3% din PIB.
În cazul în care se înregistrează abateri față de aceste nivele, se va declanșa automat un mecanism de corecție, ce trebuie introdus în legislația națională de fiecare stat membru, la fel ca și așa-zisa "regulă de aur", privind limitarea deficitului structural. Dacă un stat membru nu transpune aceste două prevederi în legislația națională, poate fi sesizată Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Nerespectarea deciziei acestei instanțe poate duce la o sancțiune financiară de maximum 0,1% din PIB-ul țării respective.
Regulile vor fi introduse în sistemele legislative naționale ale statelor membre, la nivel de Constituție sau echivalent. Reglementările vor include un mecanism automat de corecție care se va declanșa în cazul unei devieri. Fiecare stat membru va elabora propriul mecanism de corecție, în baza principiilor indicate de Comisia Europeană.
