Anul trecut, în data de 8 martie, Consiliul Național al Audiovizualului a organizat la Palatul Parlamentului o dezbatere ce a avut ca temă impactul televiziunii asupra minorilor. La această reuniune a participat și ministrul educației naționale Remus Pricopie, prilej cu care am propus public introducerea în curicula școlară a materiei "educație media". Astăzi, la aproape un an de la această propunere pe care am formulat-o și pe care am susținut-o permanent, constat nu doar că nimic nu a prins contur în acest în cadrul Ministerului educației naționale dar, în calitate de membru al Consiliului Național al Audiovizualului, observ valul de imagini și informații "livrate" grobian către publicul tânăr, vulnerabil și credul, lipsit de minima protecție a instituțiilor statului. Da, deocamdată Consiliul Național al Audiovizualului a făcut prea puțin în acest sens, dar nu neapărat pentru că a intenționat acest lucru. Ceea ce doresc să transmit prin acest comunicat este apelul public pe care îl transmit ministrului Pricopie pentru augumentarea curiculei școlare cu acest proiect numit "educație media în școli".
Această propunere nu este o noutate descoperită recent. Directiva Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, din anul 2010, privind serviciile mass-media, în deschidere, la punctul numărul 47, solicită statelor membre U.E. să introducă "educația în domeniul mass-media, vizând aptitudinile, cunoștințele și capacitatea de înțelegere, care permit consumatorilor să utilizeze mass-media în mod eficient și în condiții de siguranță." Mai mult, în două studii de profil realizate la comanda Comisiei Europene1 în anul 2009 și 2010, România este prezentată cu rezultate extrem de slabe, plasată la baza ierarhiei și cotată ca fiind cel mai puțin avansată în domeniul educației media. În studiul la care fac referire, la pagina 70, se arată că diferențele dintre statele avansate în domeniul educației media și cele aflate la nivelul de bază reprezintă un raport de unu la patru, iar aceste discrepanțe notabile dintre țări rezultă dintr-o evidentă lipsă de coeziune între politicile de educație media, sistemul de educație și inițiativele societății ceivile. (Cel mai înalt nivel este acordat Finlandei cu un punctaj de 140, România fiind cotată cu 40)
Comisia Europeană a pus la dispoziția statelor membre, inclusiv României, un proiect pilot de evaluare a competențelor în domeniul media2. Putem folosi această oportunitate în folosul tinerilor despre care mediul politic declară mereu că reprezintă o prioritate, dar care nu beneficiază aproape niciodată măsuri concrete.
Ieri, 3 februarie 2014, am primit din partea a 22 de asociații, printre care și „APES – Asociația părinților pentru o educație sănătoasă", un memoriu-protest legat de conținutul difuzat pe un anumit canal destinat copiilor care, în opinia acestora, aduce grave atingeri educației tinerilor. Constat că cel puțin o parte a societății civile reacționează și propune soluții.
Domnule ministru Pricopie, în numele valorilor exprimate mai sus, dar mai ales în numele generației tinere căreia trebuie să îi fie predată democrația câștigată acum 25 de ani, vă solicit să luați în considerare această stare de fapt, vă solicit să acordați atenție acestor probleme semnalate inclusiv la nivelul instituțiilor europene și vă solicit să acordați sprijin total acestui proiect numit "educație media în școli".
