Președintele Traian Băsescu a declarat azi că a adresat Guvernului rugămintea ca pentru moment România să înceteze să mai trimită facturi la decontare la Bruxelles, mai puțin pe agricultură, precizând că premierul a și dispus o asemenea măsură. Băsescu susține că a propus Guvernului să aibă „o abordare extrem de serioasă" legată de achizițiile publice, anume încetarea trimiterii pentru decontare, la Bruxelles, a facturilor pe proiecte cu finanțare europeană, cu excepția celor pe agricultură. Acesta pretinde că premierul a dispus această măsură, pe care a caracterizat-o „corectă și necesară". Președintele subliniază că, dacă auditul Comisiei Europene constată nereguli în derularea unor astfel de proiecte, banii se retrag și sumele se diminuează.
Fondurile europene încep să devină „o mare problemă" și pentru președinte
„Vă aduceți aminte de acele audituri făcute de Comisia Europeană, vă aduceți aminte de auditul la drumuri, în județul Teleorman și Ilfov? Vreau să știți că am propus Guvernului să aibă o abordare extrem de serioasă legată de achizițiile publice. Marea problemă este, pe de o parte, respectarea procedurilor și caietele de sarcini care duc către un anume câștigător și, pe de altă parte, creșterea prețului în execuție. Sunt două ministere, Transporturile și Dezvoltarea, care au limitat posibilitatea creșterii prețului cu 50%. Prin ordine ale miniștrilor se poate încasa maximum 10% peste valoarea contractului, dar tot nu e suficient", declară președintele, citat de Mediafax. Acesta apreciază că, prin constatarea de către Comisia Europeană a unor nereguli în contractele finanțate de UE, România riscă „o mare problemă" în alocarea fondurilor europene, astfel că a discutat cu premierul și cu alți miniștri ca România să înceteze să mai trimită facturi la decontare la Bruxelles, pe lucrări executate de orice natură: transporturi, dezvoltare, mediu și mai puțin agricultură.
Băsescu detaliază că în conformitate cu Regulamentul Comisiei Europene, atunci când un audit european sau al Curții de Conturi Europene depistează nereguli în derularea contractelor cu finanțare europeană, banii se retrag și se diminuează corespunzător suma alocată pe programe. În schimb, dacă eventualele nereguli sunt constatate de către statul român, iar acesta ia măsuri de diminuare a sumelor alocate, atunci acestea pot fi realocate pe alte proiecte. „Din acest motiv, cred că măsura pe care a dispus-o premierul, de a se verifica implementarea tuturor proiectelor aprobate și a nu se trimite facturi la Bruxelles, este corectă și necesară", pretinde Băsescu.
Firmele care contractează banii nu mai trimit actele de decont
Sumele necesare finanțării debitelor stabilite de reprezentanții Uniunii Europene/ donatorul public internațional ca urmare a aplicării corecțiilor financiare se transferă în contul programului, în primă instanță de la bugetul de stat. Actul normativ stabilește totodată că România are obligația să raporteze către Comisia Europeană, respectiv Oficiul European de Luptă Antifraudă, toate cazurile de nereguli ce au făcut obiectul unui act de constatare primară administrativă. Surse oficiale au declarat că Guvernul ia în calcul reducerea la jumătate a plafonului în limita căruia statul asigură prefinanțarea proiectelor pentru care sunt alocate fonduri UE, de la 30% la maximum 15% din valoarea contractului, după ce a constatat că multe dintre firmele care contractează banii nu mai trimit acte de decont.
În prezent, Comisia Europeană alocă 15% ca avans pentru prefinanțarea proiectelor, iar Guvernul acoperă diferența până la 30% din valoarea contractului. Multe dintre firmele care contractează însă prefinanțarea nu mai trimit ulterior facturile aferente cheltuielilor astfel încât ministerele să transmită la rândul lor actele de decont la Bruxelles, iar CE nu mai eliberează alți bani comunitari până când aceste deconturi nu sunt închise. „Deoarece beneficiarii fondurilor UE nu aduc documentele justificative de utilizare a banilor, România nu poate face deconturile la Bruxelles. Din această cauză se pune problema să nu mai fie asigurată o prefinanțare de 30%, ci doar de 13-15% din valoarea contractului, așa cum se dă de către Comisie", au declarat surse oficiale pentru Mediafax. Potrivit acestora, pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) sunt blocate în prezent peste două miliarde de lei în lipsa documentelor justificative, iar România nu mai primește fonduri UE până când banii alocați dați drept avans nu sunt decontați. „Nu este corect ca statul să dea 17% de la buget pentru seminarii și conferințe de perfecționare nedecontate", recalamă sursele citate. Alocarea financiară POSDRU pentru perioada 2007–2013 este de 4,25 miliarde de euro, din care 85% reprezintă contribuția Uniunii Europene, prin intermediul Fondului Social European, iar 15% este contribuția națională. Plafonul în limita căruia statul asigură prefinanțarea proiectelor pentru care sunt alocate fonduri UE a fost ridicat de Guvern, în mai 2009, de la 20% la 30% din valoarea contractului, premierul Emil Boc anunțând atunci că banii vor fi alocați doar dacă licitațiile sunt organizate la termen și permit începerea lucrărilor.
Premierul Boc: corecțiile proiectelor europene făcute de CE înseamnă bani pierduți pentru România
Premierul Boc a cerut astăzi miniștrilor și șefilor autorităților de management să aplice corecții financiare în proiectele UE pentru care sunt încălcate normele achizițiilor sau sunt întârziate nejustificat, solicitând totodată și ca numele șefilor responsabili din aceste autorități să fie indicat public. Emil Boc i-a atenționat pe membrii Guvernului, în ședința executivului, că România va pierde bani europeni dacă aceste corecții nu sunt făcute de către autoritățile de la București, ci de către oficialii Comisiei Europene. Premierul a solicitat astfel ca în cazul proiectelor UE pentru care există indicii clare de încălcare a legislației achizițiilor publice sau de întârzieri nejustificate să fie aplicate corecții financiare cuprinse între 1% și 100% din suma de restituit, în funcție de gravitatea situației.
Boc vrea deconspirarea șefilor autorităților de management din ministere
„Rugămintea și solicitarea expresă este faceți publice și numele celor care conduc autoritățile de management din ministere, pentru că eu tot trag la răspundere miniștrii, dar în fapt cei care trebuie să propună și să ia decizii sunt cei care conduc autoritățile de management. Ori ei trebuie să știe că au o responsabilitate față de această țară, iar numele lor trebuie să fie public. Așa cum într-o sentință judecătorească avem un judecător care dă o sentință, și la unul care coordonează o autoritate de management de la un minister trebuie să fie o persoană cunoscută, invocată și care trebuie să aibă și o responsabilitate publică în raport cu ceea ce înseamnă derularea fondurilor europene", a adăugat Boc citat de Mediafax.
Proceduri draconice pentru înlăturarea corupției
Panica pe tema ratării absorției fondurilor europene a început să fie vizibilă la nivel public abia la începutul lunii iulie, când oficialii guvernului român au anunțat public procedurile de decontare. Astfel, statul va rambursa cheltuielile firmelor la derularea unui proiect cu fonduri UE doar după ce va verifica modul în care contractele de achiziții au fost atribuite și va tăia între 2%-100% din suma solicitată dacă descoperă nereguli, ceea ce amână cu până la șase luni data de returnare a banilor companiilor. Astfel, pentru un contract atribuit fără respectarea cerințelor de publicitate sau suplimentat prin acte adiționale cu o valoare cumulată ce depășește limita legală a achizițiilor publice, statul nu va mai rambursa firmei nici un ban, corecția financiară acoperind integral suma cerută spre rambursare. Pentru un contract suplimentat prin acte adiționale încheiate fără respectarea legislației naționale și comunitare privind achizițiile publice, statul nu va rambursa firmei nici un ban, dacă valoarea totală a acestor acte depășește limita legală sau va reduce cu până la 25% suma cerută spre rambursare, dacă valoarea actelor adiționale nu depășește limita legală a achizițiilor publice.
Cerințele UE – literă de lege și în România
Pentru reducerea obiectului contractului fără diminuarea proporțională a valorii contractului, corecția financiară va reprezenta suma corespunzătoare reducerii obiectului contractului plus 25% din valoarea finală a obiectului contractului. Rata reducerii de 25% poate fi diminuată numai în cazuri justificate. Pentru aplicarea necorespunzătoare a unor elemente auxiliare procedurii de atribuire, precum publicarea anunțului de atribuire a contractului, suma de restituit va fi diminuată cu 2%, 5% sau 10%, în funcție de gravitatea neregulii și caracterul repetitiv al acesteia. Dacă acest tip de neregulă este doar de natura formală, fără un potențial impact financiar, nu va fi aplicată nici o reducere. Toate aceste sancțiuni sunt valabile în cazul contractelor a căror valoare este egală sau mai mare decât plafonul stabilit în legislația națională privind achizițiile publice pentru care există obligația publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Conform legii, toate licitațiile publice pentru contracte de lucrări în valoare minimă de 4,85 milioane euro și contracte de servicii în valoare de cel puțin 193.000 euro trebuie publicate în Jurnalul UE. În cazul contractelor a căror valoare este sub acest plafon, corecția financiară pentru nerespectarea cerințelor privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate și transparență a procedurii de atribuire sau pentru acte adiționale încheiate fără competiție și în absența unei urgențe va reprezenta 25% din suma de restituit.
Excepțiile nu confirmă deloc regula, dimpotrivă…
În același timp, pentru aplicarea unor criterii de calificare și selecție care împiedică ofertanți potențiali să participe, precum obligația de a avea deja o reprezentanță în țară sau în regiune sau stabilirea unor standarde tehnice prea specifice care favorizează un singur operator, pentru încălcarea principiului tratamentului egal, suma de rambursat va fi redusă cu 10%. În aceste cazuri, rata reducerii poate fi însă diminuată la 5%, în funcție de gravitate. Termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare este de 90 zile de la data finalizării activității de organizare a verificării. În cazul în care activitatea de verificare vizează mai mulți beneficiari și/sau întreaga perioadă în care pot fi luate măsuri de recuperare a creanțelor, precum și în cazuri justificate în care este necesară colaborarea cu alte instituții, termenul de finalizare a activității de verificare poate fi prelungit, dar nu mai mult de 90 zile. Calculând aceste termene, rezultă că procedura de restituire a banilor poate fi împinsă cu până la șase luni.
eHealth: 50 de proiecte IT&C pentru spitale vor fi finanțate din fonduri europene de 15 mil. euro
Ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), dl. Valerian Vreme, a declarat ieri (19.07.2011) că au fost depuse peste 180 de cereri pentru finanțarea cu fonduri europeme a unor proiecte destinate introducerii de soluții IT în domeniul medical, din care, după evaluare, vor fi acceptate circa 50, bugetul fiind de 15 milioane euro.
„Perioada de evaluare și contractare a proiectelor va dura aproximativ patru luni. Prin aceste proiecte, spitatele noastre vor ajunge la un nivel similar celor din vestul Europei din punctul de vedere al dotării IT. Soluțiie care vor fi implementate în aceste spitale se vor conecta la sistemele naționale care vor gestiona fișele pacienților și rețetele electronice, aflate în finanțare la Casa Națională de Sănătate", a precizat Vreme pentru revista „Comunicații Mobile". În luna mai, MCSI a lansat apelul de proiecte pentru Operațiunea 3.2.4 „Susținerea implementării de soluții de e-sănătate și asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar", la nivel local. Bugetul total alocat acestui apel de proiecte se ridică la 15 milioane de euro, susține ministrul Vreme.
Scopul Operațiunii 3.2.4 este dezvoltarea serviciilor medicale prin implementarea unui sistem informatic integrat, asigurând accesul cetățenilor și personalului medical la servicii informatice de tip e-sănătate. Beneficiarii acestui proiect au fost unitățile sanitare publice cu personalitate juridică proprie. Oficialul MCSI a amintit și de proiectul de dezvoltare a infrastructurii de bandă largă în zonele defavorizate, care va beneficia de finanțare nerambursabilă de 84 milioane de euro. „Proiectul a fost prezentat reprezentanților Comisiei Europene, cu toate avizele necesare, atât din partea experților locali, cât și din partea experților ai Uniunii Europene. Sperăm ca, în noiembrie sau decembrie, să semnăm contractul de finanțare și, în termen de 24 de luni, să finalizăm proiectul", a comentat Vreme pentru Mediafax. Prin intermediul acestui proiect vor fi acoperite minimum 90% din cele 3.648 zone defavorizate din România, care vor avea astfel acces la o rețea de comunicații broadband.
