În prezent, peste 400 de milioane de europeni beneficiază de posibilitatea de a călători fără pașaport în spațiul Schengen. În condițiile în care cetățenii europeni efectuează peste 1,25 de miliarde de călătorii anual, sunt necesare măsuri de vigilență pentru a apăra dreptul la liberă circulație al acestora. Comisia a adoptat primul său „bilanț de sănătate", o imagine de ansamblu efectuată bianual privind funcționarea spațiului Schengen, care va contribui la consolidarea orientării și cooperării politice dintre țările participante. Raportul este însoțit de orientări care urmăresc să asigure o interpretare și o punere în aplicare coerente a aspectelor selectate, în spirit de solidaritate.
„Schengen este una dintre realizările considerate a fi cele mai valoroase ale integrării europene. Sistemul este apreciat pe scară largă de cetățenii europeni și are o contribuție importantă la prosperitatea noastră economică. Pentru ca spațiul Schengen să se mențină, este nevoie ca fiecare să își îndeplinească rolul său. Acesta începe cu o dezbatere periodică, constructivă în Parlamentul European și Consiliu, iar raportul de azi asigură o bază bună de pornire", a declarat Cecilia Malmström, comisarul pentru afaceri interne.
Primul raport acoperă perioada 1 noiembrie 2011 - 30 aprilie 2012 și evaluează în special:
Situația la frontierele externe ale spațiului Schengen și în interiorul acestuia
Presiunea existentă la frontierele externe ale spațiului Schengen este concentrată într-un număr limitat de puncte fierbinți, în special pe ruta est-mediteraneeană, prin Turcia către Grecia. În ultimele trei luni ale anului 2011, au fost detectate aproape 30 000 de treceri ilegale la frontierele externe, iar aproximativ 75 % dintre acestea au fost pe ruta est-mediteraneeană.
Ca urmare a deficiențelor grave identificate în Grecia, Comisia consideră că eforturile, în special cele legate de controlul frontierelor externe terestre și maritime, trebuie să rămână o prioritate. De aceea, UE trebuie să sprijine în continuare eforturile acestei țări de a-și gestiona frontierele externe, mai ales prin acordarea de asistență Greciei în vederea unei utilizări mai eficiente a fondurilor UE relevante, destinate gestionării migrației.
Aplicarea normelor Schengen
Pe parcursul celor șase luni acoperite de raport, au fost reintroduse controale la frontierele interne doar de două ori: de către Franța, la frontiera sa cu Italia (pentru summitul G20 din 3-4 noiembrie 2011) și de către Spania, la frontiera sa cu Franța și la aeroporturile din Barcelona și Girona (cu ocazia reuniunii Băncii Centrale Europene din 2-4 mai 2012). Comisia va continua să asigure aplicarea integrală a normelor UE, în special în ceea ce privește controalele poliției și restricțiile impuse de aceasta la frontierele interne.
În mai multe state participante, au fost efectuate verificări (prin intermediul mecanismului de evaluare Schengen) ale aplicării corecte a normelor în ceea ce privește: frontierele aeriene în Ungaria, Malta și Slovenia, vizele în Republica Cehă, Ungaria, Malta și Slovenia, SIS/Sirene în Finlanda și Suedia, cooperarea polițienească în Malta, Slovenia, Suedia, Islanda și Norvegia și protecția datelor în Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia și Islanda. Deși raportul indică faptul că, în unele cazuri, mai sunt încă aspecte care pot fi ameliorate, niciuna dintre evaluări nu a precizat tipul de deficiențe care ar necesita o acțiune imediată din partea Comisiei.
Procedurile de acordare a vizelor și regimurile fără viză
Lansarea Sistemului de Informații privind Vizele (VIS) la 11 octombrie 2011 a fost încununată de succes în prima regiune în care acesta a fost aplicat (Algeria, Egipt, Libia, Mauritania, Maroc și Tunisia). Toate oficiile consulare ale statelor Schengen din întreaga lume ar trebui să fie conectate la Sistemul de Informații privind Vizele în termen de doi ani.
Orientările privind eliberarea permiselor de ședere (temporară) și a documentelor de călătorie
Comisia Europeană subliniază necesitatea ca statele membre să informeze în timp util celelalte state membre și Comisia cu privire la deciziile pe care intenționează să le ia în ceea ce privește eliberarea unor permise de ședere. Dacă un migrant nu îndeplinește condițiile necesare pentru a putea călători în spațiul Schengen, statul membru care eliberează un permis de ședere (temporar) ar trebui să opteze pentru eliberarea unui permis de ședere (provizoriu) care nu este echivalentul unei vize Schengen de scurtă ședere. Statele membre ar trebui să aducă la cunoștința deținătorilor unor astfel de documente, într-un mod adecvat și eficient, condițiile în care pot (sau nu pot) să călătorească în spațiul Schengen.
Orientările privind măsurile polițienești în zonele de frontieră internă
Statele membre își pot exercita competențele polițienești în zonele de frontieră internă, cu scopul de a verifica dreptul de ședere al unei persoane pe teritoriul respectiv. Cu toate acestea, verificările pot fi efectuate doar prin sondaj, în conformitate cu evaluarea riscurilor.
Atunci când se evaluează compatibilitatea cu normele Schengen a controalelor polițienești în zonele de frontieră internă, este necesar să se analizeze modul în care aceste verificări sunt realizate în practică. Comisia are nevoie de informații statistice concrete din partea statelor membre. Prin urmare, aceasta poate cere statului membru în cauză să prezinte informații referitoare la controalele efectuate la frontieră în timpul unei perioade date, precum și referitoare la modul în care acestea au contribuit la atingerea obiectivelor stabilite în legislația sau în strategiile naționale, de exemplu, combaterea criminalității transfrontaliere.
sursă: Uniunea Europeană
