Economia României a fost grav afectată de recesiunea globală și creșterea reală a PIB-ului a devenit negativă în 2009. Perspectivele pentru perioada 2010-2012 indică o recuperare. Efectul încetinirii creșterii reale a PIB-ului sugerează că PIB-ul nominal în dolari americani nu va depăși nivelul maxim atins în 2008 decât în 2012.
Contribuția IT&C la creșterea economică
Economia României are potențialul de a genera creștere mai rapidă. Tehnologiile informațice și de comunicații (IT&C) au arătat că au efecte pozitive semnificative asupra creșterii economice. În mediul economic curent, politicile și investițiile care promovează și accelerează adoptarea IT&C pot avea un rol important de jucat și pot îmbunătăți competitivitatea țării - ducând-o de la recuperare economică la expansiune. În acest context, rețelele de bandă largă (broadband) joacă un rol central cu impact atât economic cât și social. Pentru că beneficiile investițiilor în rețea sunt ridicate și costurile sunt comparativ scăzute, strategiile de implementare a rețelelor de bandă largă ar trebui să fie o prioritate pentru dezvoltatorii de politici și pentru liderii.
Punctele de referință ale IT&C și penetrarea internetului de mare viteză în România
Forumul Economic Mondial a publicat de curând Raportul Global pe IT (GITR) anual. Acest raport și Indicele de Disponibilitate a Rețelei (NRI) pe care îl conține oferă o oportunitate excelentă de a observa poziția ocupată de țări în cursa pentru a folosi la maximum potențialul IT&C în general și conexiunile de bandă largă în special.
"Tabelul ligii" bazat pe NRI este ca de obicei în centrul atenției - România în acest an ocupă poziția 59 din 133 de țări. Însă scorurile NRI și tendința lor sunt și mai elocvente. De-a lungul ultimilor șase ani, scorul NRI al României a crescut și țara este pe cale de a se ridica peste media globală a NRI. Situația ar trebui privită drept oportunitate de a accelera și mai mult adoptarea IT&C, și de a profita de pe urma beneficiilor economice și sociale pe care noile tehnologii informaționale și de comunicații le oferă. Pentru a stabili un parcurs viitor pentru dezvoltarea IT&C, este necesar să privim în perspectivă factorii cheie de adopție. Descompunem NRI, grupând anumiți indicatori care sunt legați fie de "ecosistemul" IT&C sau de "infrastructură" și folosim aceste două dimensiuni pentru a construi Harta de Dezvoltare IT&C și pentru a plasa fiecare țară în perspectivă. Ecosistemul este compus din măsurători calitative ale mediului general al pieței, incluzând politici și reglementări IT&C. Infrastructura acoperă indicatorii care măsoară extinderea rețelelor domestice, accesul internațional și aptitudinile tehnice ale populației țării.
O concluzie puternică ce transpare din analiza poziției tuturor țărilor de pe harta IT&C este că cele mai bune rezultate (așa cum indică, de exemplu, penetrarea conexiunilor în bandă largă) sunt obținute printr-un mix echilibrat atât pe componenta de ecosistem cât și pe cea de infrastructură. Tările din zona dreapta sus au o rată mult mai mare a penetrării conexiunilor de bandă largă și au costuri mai scăzute de conectare - în timp ce inversul este adevărat pentru țările din stânga jos. Plasarea României pe Harta de Dezvoltare IT&C arată loc de îmbunătățire semnificativă pentru ambele dimensiuni.
În timp ce Harta IT&C permite vizualizarea unei țări în perspectivă, comparând-o cu celelalte 132 de țări din raport, informații și mai utile pot fi obținute prin compararea României cu media scorurilor obținute de grupuri de țări relevante pentru fiecare dimensiune. Folosim trei grupuri cu relevanță pentru România: țări cu venit similar pe cap de locuitor, precum și țările din regiune și "țări aspiraționale" (țări din dreapta sus a Hărții de Dezvoltare it&c) cu cel mai apropiat număr de locuitori.
Când vine vorba despre ecosistemul IT&C, scorurile României sunt putin peste țările din regiune și peste țările cu venit similar. Dacă vom compara situația infrastructurii IT&C situația se schimbă. În ambele dimensiuni, țara este sub media "țărilor aspiraționale", lucru care demonstrează provocarea și oportunitatea cu care se confruntă România.
Un ecosistem sănătos și investiții adecvate în infrastructurile conexe sunt factori cheie nu doar pentru adoptarea IT&C în general, dar și pentru penetrarea conexiunilor de bandă largă - care oferă cel mai mare potențial pentru sporirea productivității și a creșterii economice precum și pentru incluziunea socială.
Penetrarea conexiunilor în bandă largă din România la momentul actual este peste cea din țările cu venit similar, dar sub cea din țările din regiune și sub media mai avansatelor "țări aspiraționale". Privind tendințele recente (în perioada 2005-2008, timp în care conexiunile de bandă largă s-au înmulțit considerabil în multe țări din întreaga lume), este clar că România câștigă teren mai rapid decât grupurile cu care se compară, și este într-o poziție bună să înceapă să închidă golul pe care îl are față de "țările aspiraționale" dacă ritmul adoptării conexiunilor de bandă largă continuă.
Dacă ne concentrăm asupra diferenței dintre România și "țările aspiraționale" în privința penetrării legăturilor de bandă largă, este important să avem în vedere că nu este suficient să luăm în calcul diferențele dintre nivelurile de venit. La toate nivelurile de venit observăm niveluri semnificativ diferite ale penetrării conexiunilor de bandă largă. Această situație sugerează că există măsuri ce pot fi luate de o țară pentru a îmbunătăți adoptarea IT&C și a conexiunilor de bandă largă care se încadrează în mijloacele lor. Plecând de la potențialul de diagnostic al Hărții IT&C și trecând prin măsurătorile cheie, următorul pas logic este să trecem în revistă factorii cheie care stau în spatele adoptării conexiunilor de bandă largă și să dezvoltăm o strategie de îmbunătățire.
Strategii pentru a maximiza oportunitatea conexiunilor în bandă largă
Pentru ca țările să profite de potențialul oferit de rețelele în bandă largă pentru creștere economică, competitivitate și incluziune socială, este foarte important să se rezolve minusurile prezente pe partea de infrastructura și ecosistem IT&C. Am propus, așadar, un cadru denumit "Net Strategy" pentru a oferi o metodă viabilă în evaluarea punctelor problematice și pentru a vedea care sunt acțiunile posibile. Cele șase zone în jurul cărora gravitează această strategie reprezintă componente cheie ale acesteia care pot ajuta țările să îndepărteze constrângerile din jurul conectivității la Internet . Ele includ acțiuni concentrate pe investițiile de infrastructură care oferă un raport excelent cost/beneficiu și multe externalități sociale, precum și reforme instituționale și intervenții în politici care au un cost financiar foarte scăzut sau inexistent. Sub fiecare din cele șase zone ale acestui cadru există un număr de subiecte cheie care pot fi folosite pentru a evalua situația curentă și pentru a identifica acțiunile prioritare care trebuie luate dacă țara dorește să realizeze potențialul economic și social oferit de rețelele de bandă largă.
Grupuri relevante pentru România sunt: "țări regionale" (Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Kazakhstan, Letonia, Lituania, Polonia, Rusia); "țări cu PIB/cap de locuitor similar" (Argentina, Brazilia, Kazakhstan, Malaezia, Mexic, Panama, Rusia, Turcia); și "țările aspiraționale" care sunt țările apropiate României ca mărime a populației dintre acelea cu cele mai bune medii IT&C (Australia, Austria, Belgia, Canada, Olanda, Coreea de Sud, Suedia).
