.

Având în vedere interesele naționale și preocuparea instituțiilor statului român pentru apărarea drepturilor utilizatorilor, delegația României la lucrările Conferinței Mondiale privind Telecomunicațiile Internaționale (WCIT-12) din Dubai nu susține acele propuneri care aduc atingere independenței și neutralității internetului și nici acele propuneri care pot schimba actualul sistem de guvernare a internetului. Considerăm că expansiunea pe care acest serviciu l-a avut în ultimul deceniu este o dovadă clară că actualul sistem constituie o formulă de succes. Mai mult de atât, România în calitatea sa de membru al Uniunii Europene va apăra și promova principiile pieței comune bazate pe o concurență reală și pe necesitatea, oportunitatea, proporționalitatea, neutralitatea tehnologică, transparența, predictibilitatea și stabilitatea actelor de reglementare. Nu în ultimul rând, România nu susține prevederile care pot aduce atingere exercitării suveranității naționale în materie de drept penal sau securitate națională.

Cu ocazia Reuniunii de Informare asupra principalelor contribuții ale statelor membre ale Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU/UIT) cu privire la Reglementările Internaționale de Telecomunicații (ITR) înaintate spre dezbatere în cadrul Conferinței Mondiale privind Telecomunicațiile Internaționale (WCIT-12), organizată de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) și de către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pe 6 septembrie 2012 la sediul MCSI, ministrul Dan Nica a afirmat ferm poziția pe care o va susține România la Conferința care are loc în aceste zile în Dubai: "Vom reafirma cu putere că neutralitatea și libertatea internetului sunt punctele pe care le susținem. Credem că nu este cazul ca Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor să se ocupe și de această problemă. Ea trebuie să rămână sub autoritatea unor organisme internaționale de tip multi-stakeholder, care și-au făcut un renume deja". Aceasta poziție a fost făcută publică și cu alte ocazii. "Încercări de punere sub control a Internetului au existat și probabil vor mai exista. Importantă este rezistența pe care noi o avem în fața unor astfel de tentative. Vizavi de dezbaterile care au loc în foruri internaționale precum UIT, ICANN, ș.a. câștigător va fi interesul public și interesul general, care este păstrarea neutralității și independenței Internetului", a declarat ministrul Nica în cadrul unui interviu televizat care a avut loc la începutul lunii octombrie a acestui an.

Mesajul pe care România vrea să îl transmită prin poziția sa cu privire la guvernarea Internetului este că drepturile și libertățile fundamentale ale omului se aplică fără excepție, inclusiv în mediul online. Orice abatere de la prevederile reglementate prin tratatele în vigoare - Declarația Universală a Drepturilor Omului (Articolul 19), Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Articolul 10), Convenția Internațională cu privire la Drepturile Civile și Politice (Articolul 19) - care ar crea restricții suplimentare cu privire la libertatea de exprimare și informare, indiferent de frontiere, nu ar fi justificată.

În ceea ce privește ITR-urile (Reglementările Internaționale de Telecomunicații), din 1988 până în prezent, acestea s-au dovedit a fi un instrument de succes pentru dezvoltarea industriei internaționale de telecomunicații. În prezent, este necesară actualizarea acestora, multe dintre prevederi nemaiavând aplicabilitate. Însă nu considerăm necesar să fie și extinse prin noțiuni sau prevederi legate de Internet și securitate cibernetică. Gestionarea Internetului de către o singură organizație internațională poate avea un impact negativ asupra libertății de exprimare.

Considerăm că atât reglementarea Internetului, cât și politicile și strategiile privind securitatea cibernetică, necesită un schimb permanent de informații la nivel internațional și un studiu adecvat pentru îmbunătățirea calității serviciilor TIC și a standardelor de securitate de pretutindeni, însă reprezintă totodată subiecte ce pot aduce atingere suveranității oricărui stat, intereselor economice și sociale ale acestuia, dar și drepturilor și libertăților cetățeanului.

Poziția Comună Europeană este că problemele legate de International Internet Connectivity nu pot fi abordate într-un document cu valoare de tratat precum ITR-urile, ci ar trebui studiate la un nivel mult mai mic, la nivelul grupurilor de studiu ale UIT, pentru a se găsi soluții reale și echitabile pentru toate statele membre.

În conturarea acestei poziții, România a avut în vedere beneficiul comun al utilizatorilor cât și al furnizorilor de servicii TIC, prin garantarea respectării principiilor societății deschise, a drepturilor și libertăților cetățenești și a unei piețe libere și transparente.