Programul NASA ce vizează depistarea unor planete care orbitează alte stele decât Soarele va fi reluat în săptămânile următoare odată cu lansarea unui nou vehicul spaţial, cu ajutorul căruia oamenii de ştiinţă speră să contribuie la mărirea catalogului cunoscut de exoplanete capabile să întreţină viaţa, informează Reuters, citată de Agerpres. NASA intenţionează să lanseze Transiting Exoplanet Survey Satellite (TESS) de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida la bordul unei rachete din gama Falcon 9, construită de compania SpaceX. Lansarea, programată în cadrul unei misiuni de doi ani, al cărei buget este de 337 de milioane de dolari, va avea loc în perioada 16 aprilie - 30 iunie.
TESS, cea mai recentă invenţie a astrofizicienilor de la NASA, se bazează pe activitatea predecesorului său, telescopul spaţial Kepler, care a descoperit majoritatea celor 3.500 de exoplanete documentate în ultimii 20 de ani şi care a revoluţionat unul dintre cele mai noi domenii de cercetare din cadrul ştiinţelor spaţiale.
Specialiştii de la NASA se aşteaptă ca TESS să detecteze alte câteva mii de exoplanete, dintre care câteva sute ar putea avea mărimi asemănătoare cu cea a Terrei sau ar putea fi catalogate în clasa "super-Terra" - cu diametre de cel mult două ori mai mari decât diametrul Pământului.
Se crede că astfel de planete au cele mai mari şanse de a deţine suprafeţe telurice sau oceane şi, din acest motiv, sunt considerate cei mai promiţători candidaţi pentru a permite evoluţia vieţii, spre deosebire de planetele gazoase uriaşe asemănătoare lui Jupiter şi Neptun.
Astronomii americani speră să identifice între 10 şi 30 de exoplanete telurice pe care să poată să le studieze în viitorul apropiat.
Noul vehicul spaţial american va avea nevoie de aproximativ 60 de zile pentru a ajunge pe o orbită specială, înaltă şi eliptică - prima de acest tip pentru un astfel de dispozitiv - care va permite sondei TESS să se plaseze între Terra şi Lună la fiecare două săptămâni şi jumătate.
Sistemul de poziţionare al lui Kepler s-a defectat în 2013, la aproximativ patru ani după lansare, iar telescopul spaţial este pe punctul de a rămâne fără carburant.
TESS, de mărimea unui frigider înzestrat cu "aripi" acoperite cu panouri solare, este echipat cu patru camere de filmare speciale, capabile să monitorizeze 200.000 de stele aflate la distanţe relativ apropiate în raport cu Soarele şi care, din acest motiv, se numără printre cele mai strălucitoare de pe cer, cu scopul de le găsi pe acelea dintre ele care deţin planete în jurul lor.
Ca şi Kepler, TESS va folosi o metodă de detectare denumită fotometrie de tranzit, care monitorizează scăderile periodice şi repetitive ale luminozităţii vizibile provenind de la anumite stele, provocate de trecerea - tranzitul - unor planete prin faţa lor.
Însă spre deosebire de Kepler, care îşi fixează teleobiectivele spre stele aflate într-o mică fracţiune de pe bolta cerească, TESS va scana majoritatea cadranelor de pe cer pentru perioade scurte de timp şi se va concentra în principal pe stele denumite "pitice roşii", care sunt astre mai mici, mai reci şi care au trăit deja mai mult decât Soarele.
Unul dintre motive este acela că piticele roşii au o predilecţie sporită pentru exoplanete prezumtiv telurice de mărimea Terrei, fapt care le face să devină un candidat potenţial fertil pentru o examinare aprofundată, a explicat David Latham, directorul ştiinţific al misiunii TESS din cadrul Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics.
De asemenea, datorită faptului că piticele roşii sunt stele cu dimensiuni mai mici, iar planetele lor orbitează la distanţe mai mici faţă de distanţa Terra-Soare, scăderea în luminozitate ce provine în urma tranzitului planetar prin faţa unei pitice roşii este mai pronunţat în comparaţie cu cel ce apare în cazul unor stele mai mari, a explicat profesorul David Latham.
Măsurarea acestor scăderi de luminozitate solară poate să conducă la determinarea mărimii şi orbitei unei exoplanete. Alte observaţii realizate cu telescoape aflate la sol pot să îi calculeze masa şi, în cele din urmă, densitatea şi compoziţia - ajutându-i pe cercetători să afle dacă planeta studiată este în principal solidă, lichidă sau gazoasă.
Potrivit profesorului Latham, mai puţin de 10 exoplanete telurice de mărimea Terrei sau din clasa "super-Terra" au fost confirmate până în prezent, iar NASA speră să dubleze sau să tripleze acest număr prin intermediul misiunii TESS.
