Procurorii DNA vizează trei contracte privind închirierea unor licenţe IT, derulate în perioada 2001-2013 şi contractul privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat încheiat între EADS şi Ministerul de Interne, precizează Mediafax. Procurorii DNA consideră că, în cazul contractului de închierere de licenţe Microsoft derulat în perioada 2004-2009, există indicii că valoarea acestuia a fost mai mare decât cea reală şi că Microsoft avea mai mulţi reseller locali care ar fi putut asigura închirierea în condiţii de competitivitate. Potrivit unor surse judiciare procurorii DNA vizează de fapt trei contracte referitoate la licenţele IT, derulate între 2001 şi 2013. Este vorba despre Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între Guvernul României şi Microsoft Ireland prin intermediul Fujitsu Siemens Computers (FSC) Austria GesmbH, în valoare de 105 milioane de dolari, derulat în perioada 2004-2009, de Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi consorţiul D-CON.NET, în valoare de 96 de milioane de euro, derulat în perioada 2009-2013, şi de Contractul privind Sistemul Educaţional Informatizat (MEC SEI), încheiat între Siveco şi Ministerul Educaţiei, în valoare de 124 de milioane de euro.
Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat cu Microsoft Ireland prin intermediul Fujitsu Siemens Computers (FSC) Austria GesmbH, derulat în perioada 2004-2009, a fost în valoare de 105 milioane de dolari.
În 17 septembrie 2003, MCTI şi Microsoft au semnat un acord privind parteneriatul strategic între Guvern şi Microsoft. Prin acest acord Microsoft îşi exprima intenţia de a oferi Guvernului un acord special pentru obţinerea de licenţe pentru produsele Microsoft, ulterior, Microsoft România şi Fujitsu Siemens Computers (FSC) semnând o ofertă comună. La 11 decembrie 2003 a fost emisă HG 1473 prin care Secretariatul General al Guvernului a fost împuternicit să încheie contractul cadru de cumpărare de licenţe Microsoft, Microsoft şi FSC au şi transmis o ofertă, valabilă până la 30 martie 2003, pentru suma de 43.665.855 de dolari.
Cu toate acestea, în 2004, prin Hotărârea de Guvern nr. 470, a fost abrogată HG 1473/2003, care prevedea cumpărarea de licenţe Microsoft, SGG fiind împuternicit să încheie un contract de închiriere de licenţe.
Înlocuirea variantei de cumpărare de licenţe cu cea de închiriere ar fi fost decisă întrucât exista posibilitatea ca FSC să finanţeze acest proiect. Ulterior, finanţarea a fost asigurată prin emiterea de către Guvern a scrisorii de confort şi a biletelor la ordin. În aceste condiţii, de discountul de aproximativ 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului a beneficiat doar firma Fujitsu Siemens Computers, acesta acoperind costurile de finanţare, profitul firmei FSC şi cheltuieli nejustificate, spun surse judiciare.
Există indicii că valoarea contractului a fost mult mai mare decât cea reală. S-a stabilit de asemenea că, firma Microsoft avea mai mulţi reaseller locali care ar fi putut asigura închirierea de licenţe în condiţii de competitivitate, au declarat sursele citate.
Încheierea contractului dintre Guvern şi FSC în aceste condiţii dezavantajoase pentru statul român a fost posibilă din cauza implicării unor persoane din Executiv, a unor persoane din conducerea Microsoft România precum şi a unor persoane care au exercitat influenţă asupra membrilor Guvernului, susţin aceleaşi surse.
În acest sens, anchetatorii ar fi stabilit că în perioada încheierii acordurilor de parteneriat, între FSC GesmbH Austria şi firma Profinet Akteingsellschaft a fost încheiat un contract de consultanţă şi asistenţă tehnică, în valoare de 14.119.683 de dolari, beneficiar final fiind Secretariatul General al Guvernului. Valoarea acestui contract a fost suplimentată ulterior printr-un act adiţional la suma de 15.553.938 de USD.
Procurorii au indicii că Guvernul a avut cunoştinţă de încheierea acestor contracte, precum şi de includerea valorii acestora în valoarea ofertei transmisă către SGG, conform sursei citate.
Ulterior, prin HG 1778/2004, Secretariatul General al Guvernului a fost împuternicit să semneze, în 2 noiembrie 2004, un act adiţional la contractul din aprilie 2004, care prevedea extinderea contractului pentru produse educaţionale Microsoft, pe o perioadă de 5 ani şi cu o valoare de 19.370.500 de dolari. În acest sens, Guvernul se obliga să emită o scrisoare de confort semnată de SGG şi Ministerul Finanţelor şi nouă bilete la ordin. Obligaţia de livrare era considerată integral îndeplinită la data notificării privind predarea a 200 de kituri de instalare.
Anchetatorii au indicii că extinderea contractului comercial de închiriere licenţe pentru produse educaţionale Microsoft s-a făcut în condiţii nelegale, întrucât Fujitsu Siemens GesmbH nu era autorizat pentru distribuire de licenţe educaţionale, iar contractul de tip LAR semnat cu FSC nu prevedea posibilitatea achiziţionării de licenţe educaţionale.
Prin HG 199/2008, contractul a fost trecut de la SGG la MCTI. Ulterior, în 20 iunie 2008 a fost semnat un act adiţional între MCTI şi FSC având ca obiect achiziţionarea a 39.385 licenţe începând cu 2006, pentru 26.172.156 de dolari.
Potrivit surselor citate, din verificările efectuate rezultă că discountul de 47 la sută acordat de Microsoft pentru Guvernul României nu se regăseşte în preţul contractului.
În ceea ce priveşte cel de-al doilea contract, procurorii DNA spun că, pentru a se crea aparenţa că extinderea împuternicirii de a închiria licenţele educaţionale se poate realiza fără emiterea unui act normativ, ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale au semnat o notă comună privind licenţele pentru produse Microsoft utilizate de către MECTS în şcoli.
Referitor la acest act, raportul întocmit de Corpul de Control al Guvernului şi depus la DNA concluzionează că "nota nu poate constitui temei juridic pentru elaborarea, avizarea şi adoptarea unui act normativ".
În document se mai arată că, în cadrul contractului de închiriere a licenţelor Microsoft, "(...) s-a plătit pentru un număr mult mai mare de licenţe închiriate decât numărul de licenţe utilizabile în educaţie. Din recalcularea valorii contractului cu numărul de pachete egal cu numărul de calculatoare (...) a reieşit faptul că a fost angajată o sumă cu 5,4 milioane euro mai mare decât era necesar", notează procurorii DNA.
"Din cercetări şi actele de control încheiate rezultă că încheierea şi derularea contractelor de închiriere de licenţe Microsoft s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, fără a exista o fundamentare din punct de vedere economic şi tehnic, în scopul de a favoriza anumite firme. Există indicii în sensul că valoare produselor şi a serviciilor a fost supraestimată pentru că a inclus şi comisioanele pretinse de persoanele implicate în semnarea şi derularea contractelor", potrivit documentului menţionat.
Cu privire la Programul Sistem Educaţional Informatizat (SEI), există indicii că achiziţia din sursă unică s-a efectuat cu încălcarea dispoziţiilor OUG 60/2001, care prevedeau posibilitate autorităţii contractante de a aplica această procedură în situaţie de forţă majoră sau în cazuri temeinic motivate, care nu au putut fi prevăzute şi ale căror circumstanţe nu se datorează sub nici o formă vreunei acţiuni a autorităţii contractante, dar numai pentru achiziţionarea produselor, serviciilor, lucrărilor necesare pentru a face faţă situaţiei de extremă urgenţă într-o perioadă imediată.
"Există, de asemenea, indicii în sensul că serviciile şi produsele achiziţionate au fost supraevaluate, procedura de achiziţie a negocierii cu o singură sursă fiind utilizată pentru a fi înlăturaţi posibilii competitori. De altfel, o parte din serviciile contractate au fost subcontractate către alte firme,preţurile de subcontractare fiind o dovadă în acest sens", se arată în concluzia raportului Corpului de control care a ajuns la procurorii DNA, referitor la prima etapă a proiectului.
În cea de-a treia etapă Programului SEI, sursele citate arată că există indicii în sensul că propunerea de emitere a hotărârii de guvern pentru derularea acestei etape a fost de mai multe ori respinsă de Ministerul Finanţelor pentru necorelări şi pentru nejustificarea achiziţiei. Totuşi, prin HG 1108 din 25 septembrie 2003 s-a aprobat continuarea de către Ministerul Educaţiei a proiectului SEI prin atribuirea unui contract de tip leasing financiar.
În această etapă se face referire la un memorandum privind aprobarea de a achiziţiona prin negociere cu o singură sursă tehnică de calcul şi servicii. În acesta se precizează că în etapa I au fost dotate 120 de laboratoare informatice din şcoli, iar în etapa a II-a, 1.100 de laboratoare. În baza acestui proiect, în fiecare şcoală trebuiau instruiţi minim doi administratori şi şase profesori. De asemenea, se propunea achiziţionarea în 2003 a unor produse şi servicii în valoare de 50 milioane de dolari.
Există indicii în sensul că achiziţia s-a făcut prin negociere directă cu încălcarea dispoziţiilor legale şi la o valoare de peste 30-40% faţă de preţul pieţei. Pentru produse de acelaşi tip, firmele FSC şi Bull depuseseră oferte cu 30 - 40% mai mici. De asemenea, există indicii în sensul că serviciile prevăzute în Contract nu au fost furnizate, fiind recepţionate şi decontate în mod nelegal, spun sursele citate.
DNA a anunţat, joi, că a început urmărirea penală in rem, pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, luare şi dare de mită, în dosarul deschis în urma sesizării Corpului de control al Guvernului, privind închirierea şi extinderea de licenţe pentru şcoli, pentru care s-au plătit aproximativ nouă milioane de euro.
"Obiectul sesizării l-a constituit închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale care contrar dispoziţiilor acordului cadru nr. 32/12.08.2009 au încheiat, contrar HG nr. 460/2009, contracte de furnizare produse, existând indicii că s-au efectuat plăţi privind o sumă de aproximativ 9 milioane euro, destinate unităţilor de învăţământ", a precizat DNA.
