.

Din totalul net al locurilor de muncă noi din UE în perioada 2002-2010, 85% au fost create de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Acest număr este în mod semnificativ mai mare decât cota de 67% pe care o dețin IMM'‘urile din totalul locurilor de muncă. În timpul acestei perioade, rata netă de ocupare a forței de muncă în cadrul economiei întreprinderilor din UE a crescut substanțial cu un număr mediu de 1,1 milioane de locuri noi de muncă în fiecare an. Acestea sunt rezultatele principale ale unui studiu care a abordat contribuția esențială a IMM-urilor la crearea de locuri de muncă, prezentat astăzi de Comisia Europeană.

Microîntreprinderile (cu mai puțin de 10 angajați), având o cotă de 58%, sunt responsabile pentru cea mai mare proporție din creșterea totală netă a ocupării forței de muncă în economia întreprinderilor.

Societățile noi (care au mai puțin de cinci ani) sunt responsabile pentru o majoritate copleșitoare din numărul noilor locuri de muncă. Întreprinderile noi care își desfășoară activitatea în domeniul serviciilor pentru întreprinderi au creat mai mult decât un sfert (27%) din totalul noilor locuri de muncă, în vreme ce întreprinderile noi din sectorul transporturilor și comunicațiilor au contribuit mai puțin (6%).

Criza economică și-a pus amprenta asupra întreprinderilor indiferent de dimensiuni, microîntreprinderile fiind în mod special vulnerabile. Ca rezultat al crizei economice din anii 2009-2010, numărul de locuri de muncă din sectorul IMM a scăzut în medie cu 2,4% pe an, față de 0,95% pe an în sectorul întreprinderilor mari. Evoluția ocupării forței de muncă a fost încă negativă în 2010, dar așteptările pentru anul 2011 se îmbunătățeau la data efectuării studiului. Proporția societăților care se așteptau să concedieze angajați în 2011 era mai mică decât proporția societăților care au concediat efectiv angajați în 2010.

Pe lângă efectele ce privesc ocuparea forței de muncă, de departe cel mai important efect negativ al crizei asupra întreprinderilor este declinul general al cererii totale pentru produsele și serviciile lor (menționat de 62% dintre societăți), urmat de prelungirea termenelor de efectuare a plăților de către clienți (menționat de 48% dintre societăți) și, în cele din urmă, lipsa capitalului circulant, care a afectat 31% dintre respondenți.

Capacitatea de inovare este o armă împotriva crizei

Inovarea pare să aibă un efect pozitiv: întreprinderile care inovează, precum și întreprinderile din țări mai inovatoare, raportează mai des creșteri ale gradului de ocupare a forței de muncă și au rate mai ridicate de creștere a ocupării forței de muncă.

Studiul subliniază că IMM-urile sau societățile inovatoare care își desfășoară activitatea în economii mai inovatoare au suferit mai puțin de pe urma crizei economice. De exemplu, în vreme ce scăderea cererii globale este menționată de 70% dintre întreprinderi în țări care sunt considerate inovatori modești [2], numărul corespondent este de 45% în țările care sunt considerate lideri în domeniul inovării.